ADRIAN RUSU: România. Repere statistice

Facebook Tweet Pin

Mai există oameni care vorbesc despre crimele comunismului şi despre raiul din România interbelică. Pentru ei am pregătit următoarele date, care arată cum a evoluat România, condusă de satanele comuniste în perioada 1944-1964 în comparaţie cu perioada 1924 – 1944. Adică douăzeci e ani interbelici comparaţi cu primii douăzeci de ani de constrrucţie a socialismului. Urmează ca în alt material să comparăm şi cu primii douăzeci de ani de neocapitalism.

Învăţământul

Pentru a afla cum a fost organizat și cum s-a desfășurat învăţământul românesc în perioada interbelică, am apelat la Enciclopedia României, vol. I.

Învăţământul primar era organizat prin Legea din 24 iulie 1924. Conform acesteia, învăţământul primar este obligatoriu pentru toți copiii și gratuit în școlile statului, astfel:

Pentru copiii de 5-7 ani în școli pentru copiii mici (grădinițe)
Pentru copiii de 7-16 ani în școli primare

N.B.- Nefrecventarea școlii primare atrage după sine plata unor amenzi!

Școala primară cuprinde 7 clase. Primele 4 clase formează ciclul 1 și dau elemente de cunoștințe generale. Ultimele 3 clase (ciclul 2) continuă, întăresc și completează cultura generală acumulată în ciclul 1 și, în același timp, dau o deosebită dezvoltare învăţământului aplicat (agricol, manufacturier, etc.). Programa ciclului 2 capătă astfel un caracter regional-local aplicat.

Învăţământul secundar se suprapunea parţial învăţământului primar și cuprindea două trepte: 3 ani gimnaziu și 4 ani liceul. Învățământul secundar avea școli sau clase separate pentru băieți și fete, fiind organizat astfel: secundar teoretic, normal, seminarii teologice, industrial, comercial, agricol, militar. În învăţământul secundar erau admiși elevii care au absolvit ciclul 1 din școala primară.

Tab. 1 Repartizarea populației pe grupe de vârstă conform Recensământului din 1930 (în granițele de după 1945)

Total	0-6 ani	%	7-12 ani	%	13-19 ani	%	Peste 20 ani	%
14.354.664	2.783.545	19,39	1.585.533	11,05	2.100.333	14,63	7.885.253	54,93

Tab. 2 Știința de carte- România- 1930-după mediu și sex (în granițele de după 1945)

	Medii întrunite	Rural	Urban	Masculin	Feminin
Populația de 7 ani și peste	11.571.119	8.922.195	2.648.924	5.648.469	5.922.650
Știutorii de carte	7.003.468	4.917.701	2.085.767	4.100.900	2.902.568
Procent știutori de carte	60,53	55,12	78,74	72,60	49,01
Neștiutorii de carte	4.567.651	4.004.494	563.157	1.547.569	3.020.082

Tab. 3 Știutorii de carte- România- 1930- după mediu și sex (în granițele de după 1945)

	Masculin	%	Feminin	%	Total
Rural	2.975.661	60,51	1.942.040	39,49	4.917.701
Urban	1.125.239	53,95	960.528	46,05	2.085.767

Tab. 4 Neștiutorii de carte- grupa de vârstă 7-12 ani- Recensământ 1930 (în granițele de după 1945)

	Populație 7-12 ani	Neștiutori de carte	%	Masculin		%	Feminin		%
	Populație 7-12 ani	Neștiutori de carte	%	Total	Neștiutori	%	Total	Neștiutori	%
Rural	1.304.614	303.167	23,24	661.501	126.799	19,17	643.113	176.368	27,42
Urban	280.919	29.477	10,49	141.740	12.861	9,07	139.179	16.616	11,94
Total	1.585.633	332.644	20,98	803.241	139.660	17,39	782.292	192.984	24,67

Analizând rezultatele Recensământului general al populației din 1930 (INS- vol. III), vom constata că la populația României în vârstă de peste 7 ani, doar 6 oameni din 10 știau să scrie și să citeasca, cu diferențe semnificative între sat și oraș sau între bărbați și femei. Iar o analiză secvențială a grupei de vârstă 7-12 ani (vârsta școlii primare) scoate în evidență realitatea crudă a învăţământului românesc din anii ’30, când practic 21 de copii din 100 nu mergeau la școală.

Cum și de ce s-a ajuns în situația aceasta? Ce sau cine i-a oprit pe guvernanții moșiero-burghezi să asigure un învăţământ, măcar primar, tuturor copiilor de vârstă școlară, la peste 100 de ani de la prima legislație de inspirație burgheză din Țările Române (Regulamentele Organice)?

Dacă facem un cât de scurt recurs la istorie, vom constata că boierimea, clasa conducătoare (elita??) nu avea deloc în lista de priorități sau interese știinta de carte. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, pentru fiii boierilor știința de carte se rezuma la o alfabetizare, învăţământ teologic și însușirea unor limbi străine (greaca, turca). Nu a existat practic și o pregătire științifică în sensul larg al termenului. Pe la jumătatea secolului al XVII-lea, când în vestul Europei cartea, și în general orice foaie tiparită, devenise mai mult sau mai puțin un loc comun, în spațiul românesc, mai ales extracarpatic, însăși existența unei tipografii era un act de excepție. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în contextul războaielor ruso-turce și cu ocazia cantonării trupelor țariste pe teritoriul românesc, s-a produs o schimbare semnificativă de atitudine a boierimii noastre față de cultură în general și față de știinta de carte în special. Astfel, din ce în ce mai mulți boieri își trimit copiii să învețe carte în Occident. S-a ajuns ca boierii să își trimită copiii la învățătură în străinătate de la vârste foarte fragede (9-10 ani), existând multe cazuri când un singur dascăl supraveghetor avea în grijă și 3-4 copii.

Desigur, nu toți tinerii se întorceau licențiați, dar, oricum, a crescut semnificativ numărul persoanelor cu o învățătură științifică generalistă (chiar dacă unii erau simpli absolvenți de liceu) adaugată la informațiile însușite pe viu despre progres și civilizație.

Prima organizare sistematică a învăţământului românesc s-a produs în timpul administrației generalului Kiseleff (1828-1834) în conformitate cu principiile stipulate în Regulamentul Organic. Ulterior, sistemul de învăţământ s-a îmbunătățit treptat, dar lent, observând o diferență pronunțată între intenții și realizări. Într-o mare măsură, aceste diferențe dintre dorințe și realizări erau cauzate de faptul că societatea românească evolua mult prea lent pe drumul modernizării capitaliste. Cu o activitate citadină foarte modestă, pentru marea majoritate a populației trăitoare la sat și care nu avea o perspectivă reală de progres social, școala nu era decât un moft. Cu toate că încă din 1883 învăţământul primar a fost declarat obligatoriu, constatăm că după aproape 50 de ani, în 1930, unu din cinci copii nu merge la școală!

Tab. 5 Știutorii de carte în Vechiul Regat conform INS- vol. III

Recensământ	1899	1912	1930
Populație de peste 7 ani	4.694.288	5.716.400	6.673.340
Știutorii de carte	1.032.743	2.242.868	3.722.678
%	22	39,3	56,1

Tab. 6 Evoluția procentuală a știutorilor de carte pe provincii

Provincii	Recensământ
Provincii	Precedent		1930
Vechiul Regat	1912	39,3%	56,1%
Basarabia	1897	19,4%	38,2%
Bucovina	1910	45,2%	65,7%
Transilvania și Banat	1910	51,1%	67,3%

Tab. 7 Știinta de carte în diverse țări conform Statistique de la Societé de Nations 1931-1932, Geneva 1932

Țara	Recensământ	%

Franța	1926	94,1
Cehoslovacia	1921	92,6
Belgia	1920	92,5
Estonia	1922	89,2
Ungaria	1920	84,8
Letonia	1930	81,2
Italia	1921	73,2
Polonia	1921	67,3
Lituania	1923	67,3
Bulgaria	1926	60,3
ROMÂNIA	1930	57,1
Spania	1920	57,0
Grecia	1928	56,7
Rusia	1926	51,3
Portugalia	1920	34,8

Enciclopedia României, vol. I, p.147

Tab. 8A Gradul de instruire- 1930 (în granițele de după 1915)

	Populație	%
Extrașcolară	69.755	1
Primară	6.002.038	85,70
Secundară V-XI	581.321	8,30
Profesională	234.401	3,35
Universitară	77.390	1,11
Alte școli superioare	38.563	0,55
TOTAL	7.003.468

Tab. 8B Treptele sociale în funcție de gradul de instrucție- 1930

Trepte	Instruire	Pop. 7 ani și peste	%

A	Universitară	115.953	1
B	Secundară (cl. V-XI)	581.321	5,02
C	Profesională	234.401	2,03
D	Primară	6.071.793	52,48
E	Analfabeți	4.567.651	39,47
	Total	11.571.651	100

Tab. 8C Știinta de carte- Recensământ 1930 (populație de peste 7 ani)

	Medii întrunite	%	Rural	%	Urban	%

Instrucție școlară	126.078	0,87	69.760	0,61	56.318	1,78
Instrucție primară	7.018.263	48,32	5.411.731	47,63	1.606.532	50,81
Instrucție secundară	708.581	4,88	234.493	2,06	474.088	14,99
Instrucție profesionala	263.579	1,81	80.851	0,71	182.728	5,78
Instrucție universitara	91.139	0,63	19.522	0,17	182.728	5,78
Alte școli superioare	42.543	0,29	5.770	0,05	36.773	1,16
Neștiutori (analfabeți)	6.200.568	42,69	5.490.050	48,32	710.518	22,47
Nedeclarați	74.127	0,51	50.709	0,45	23.418	0,75
Total populație	14.524.879	100	11.362.886	100	3.161.992	100

Nota: România în granițele din 1930

Reper istoric- 1961- Decret privind învăţământul general obligatoriu de 8 ani cu prelungirea școlii generale (liceul) până la 12 clase începând cu anul școlar 1961-1962

Tab. 9 Repartiția studenților pe facultăți 1921-1933

Facultatea	%
Drept	43,1
Litere și Filozofie	20,6
Științe	14,4
Medicină	11,2
Teologie	5,4
Farmacie	4,3
Medicină veterinară	1

Enciclopedia României, vol. I, p.480

Revenind, repet întrebarea: cine sau ce i-a oprit pe guvernanți să asigure un învăţământ primar complet pentru toți copiii de vârstă școlară? Răspunsul este unul simplu: EGOISMUL- caracteristic capitalismului! Interesele private ale fiecăruia dintre moșiero-burghezii guvernanți au fost mult mai puternice decât interesele generale ale națiunii pe care și-au asumat responsabilitatea de a o guverna.

Să vedem acum comparativ care au fost realizarile guvernării socialiste!

Învăţământul preșcolar se prezenta comparativ astfel:

Tab. 10 Evoluția învăţământului preșcolar

An școlar	1938/39	1965/66	1979/80
Grădinițe	1.577	7.627	13.536
Educatoare	1.819	13.579	37.770
Copii de 5-6 ani	750.000 (estimat)	674.000	1.149.082 (4-6 ani)
Copii înscriși	90.787	353.721	911.746
Procent înscriere	12%	52%	79,35%

Anuar statistic al RSR

Învăţământul de cultura generală primar, gimnazial și liceal a evoluat astfel:

Tab. 11 A Evoluția învăţământului

An școlar	Unități școlare			Cadre didactice
An școlar	Primar I-IV	Secundar V-VII	Licee	Clasele I-IV	Clasele V-XI
1938/39	12.884	770	211	36.665	8.694
1964/65	7.457	7.661	555	56.536	78.753
1978/79	Clasele I-VIII		Clasele IX-XII	Clasele I-VIII	Clasele IX-XII
1978/79	14.587		977	150.415	52.617

Anuar statistic al RSR

Tab. 11 B Evoluția învăţământului

An școlar	Elevi înscriși			Absolvenți
An școlar	Clasele I-IV	Clasele V-VII	Clasele VIII-XI	Clasa a IV-a	Clasa a VII-a	Clasa a XI-a
1938/39	1.456.367	119.110	29.004	236.991	17.225	4.200
1964/65	1.575.623	1.415.989	329.816	361.263	306.625	68.877
1978/79	Clasele I-VIII		Clasele IX-XII	Clasa a VIII-a (X)		Clasa a XII-a
1978/79	3.423.135		1.055.009	526.923		152.208

Anuar statistic al RSR

Tab. 12 Absolvenți școli post-gimnaziale și post-liceale

An școlar	1964/65	1978/79
Învăţământ profesional	65.929	71.687
Învăţământ pedagogic	4.061	3.094
Învăţământ mediu tehnic	21.664	—
Învăţământ tehnic de maiștri	6.160	10.199
Învăţământ superior	19.503	35.329

Anuar statistic al RSR

Tab. 13 Evoluția învăţământului superior

An școlar	1938/39	1964/65	1978/79
Localități cu centre universitare	4	15	19
Instituții învăţământ	16	47	44
Facultăți	33	178	134
Studenți	26.489	123.284	190.560
Absolvenți	5.152	19.503	35.329
Personal didactic	2.194	12.465	14.227

Anuar statistic al RSR

Tab. 14 Absolvenți ai învăţământului superior

An școlar	1964/65		1978/79
	Absolvenți	%	Absolvenți	%
Universitar-pedagogice	9.805	50,27	7.764	21,98
Tehnice	5.012	25,70	15.545	43,74
Medicină umană	982	5,04	2.393	6,77
Farmacie	187	0,96	449	1,27
Agricultură, silvicultură	1.091	5,59	2.298	6,51
Medicină veterinară	358	1,84	216	0,61
Științe economice	1.020	5,23	4.428	12,53
Drept	250	1,28	1.649	4,67
Artistice	520	2,67	678	1,92
Cultură fizică și sport	278	1,42	—	—

19.503 35.329

Prima constatare cu caracter general care se poate face privind datele statistice prezentate este aceea a saltului imens realizat în numai 20 ani de guvernare socialistă. Sistemul socialist a dovedit că, dacă într-adevăr se vrea, se poate. Prin înfrânarea tendințelor egoiste de acumulare burgheze, sistemul socialist a asigurat o repartizare corectă a resurselor societății, iar rezultatele se văd. În numai 20 ani, în învăţământul preșcolar gradul de cuprindere a crescut de la 12% la peste 50%, asigurându-se de 5 ori mai multe locații (grădinițe) și de peste 7 ori mai mult personal calificat (educatoare).

În ceea ce privește învăţământul primar, odată cu promoția de absolvenți ai clasei a IV-a 1951/52, au fost cuprinși în sistem toți copiii de vârstă școlară (deci peste 6 ani). Peste înca 10 ani s-a putut consemna, odată cu promoția de absolvenți ai clasei a VII-a 1961/62, cuprinderea și în învăţământul secundar (gimnazial) a tuturor copiilor de vârstă școlară.

Deci în numai 16 ani, toți copiii în vârstă de până la 14 ani erau cuprinși în învăţământ, asigurându-li-se spații, manuale și personal didactic calificat, toate gratuit.

Tab. 15 Salariații cu studii superioare după specificul facultății și anul absolvirii- la 1 iunie 1964

Specificul facultății	Total 100 %	Din care absolvenți în anii
Specificul facultății	Total 100 %	Până în 1944	%	1945-1948	%	1949-1955	%	1956-1959	%	1960-1964	%
Total	210.230	45.213	21,5	14.950	7,1	56.059	26,7	49.285	23,4	44.723	21,3
Tehnică	74.085	8.806	11,9	3.567	4,8	22.328	30,1	23.098	31,2	16.286	22,0
Univ.-pedagogică	51.944	9.506	18,3	2.424	4,7	12.949	24,9	12.022	23,1	15.043	29,0
Medico-farmaceutică	30.646	7.915	25,8	2.898	9,5	9.132	29,8	5.166	16,9	5.535	18,0
Economică	24.955	5.784	23,2	3.099	12,4	6.931	27,8	5.418	21,7	3.723	14,9
Juridică	20.975	11.105	52,9	2.299	11,0	2.982	14,2	1.998	9,5	2.591	12,4
Artă și cultură	5.747	1.717	29,9	585	10,2	1.285	22,3	1.059	18,4	1.101	19,2
Cultură fizică și sport	1.878	380	20,2	78	4,2	452	24,1	524	27,9	444	23,6

Anuar statistic al RSR– 1966 (nu cuprinde personalul din rețeaua Departamentului Cultelor)

Tab. 16 Salariații cu studii medii dupa specificul școlii și anul absolvirii la 1 iunie 1964

Specificul școlii	Total 100 %	Din care absolvenți în anii
Specificul școlii	Total 100 %	Până în 1944	%	1945-1948	%	1949-1955	%	1956-1959	%	1960-1964	%
Total	457.316	90.749	19,8	31.398	6,9	143.996	31,5	74.793	16,4	116.380	25,4
Cultură generală	176.474	32.147	18,2	12.466	7,1	34.721	19,7	33.242	18,8	63.898	36,2
Tehnică	104.339	15.285	14,6	7.418	7,1	41.506	39,8	15.722	15,1	24.408	23,4
Pedagogică	79.035	27.073	34,3	5.766	7,3	30.497	38,6	9.127	11,5	6.572	8,3
Sănătate (incl. cultură fizică)	38.694	757	2,0	324	0,8	14.526	37,6	9.573	24,7	13.514	34,9
Economic-administrativ	56.916	15.289	26,9	5.335	9,4	22.234	39,0	6.600	11,6	7.458	13,1
Artă și cultură	1.858	198	10,7	89	4,8	512	27,5	529	28,5	530	28,5

Anuar statistic al RSR– 1966 (nu cuprinde personalul din rețeaua Departamentului Cultelor)

Tab. 17 Procentul pe specialități al Absolvenților cu studii superioare

Specificul facultății	Până în 1944	%	1945-1964	%
Tehnică	8.806	19,48	65.279	39,56
Universitar-pedagogică	9.506	21,02	42.438	25,72
Medico-farmaceutică	7.915	17,51	22.731	13,77
Economică	5.784	12,79	19.171	11,62
Juridică	11.105	24,56	9.870	5,98
Cultură și artă	1.717	3,80	4.030	2,44
Cultură fizică și sport	380	0,84	1.498	0,91
Total	45.213	100	165.017	100

În capitalismul românesc interbelic se pot observa 5 trepte (nivele) sociale în funcție de gradul de instrucție școlară al părinților (capi ai familiei): analfabeți, alfabetizați (școala primară), absolvenți de gimnaziu (cu diferite calificări), absolvenți de liceu (cu diferite specializări), învăţământ superior. Saltul a două trepte de la o generație la alta (părinți-copii) era un fapt extraordinar pentru că nu se întampla decât pe cale de excepție. Se considera chiar o mare realizare ca un copil provenind din familii din primele două trepte să ajungă absolvent de gimnaziu.

Tab. 18 Știința/neștiința de carte- urban- România 1930

Orașe

Populația peste 7 ani

Știutori de carte

Neștiutori de carte

Orașe

Populația peste 7 ani

Știutori de carte

Neștiutori de carte

București

Iasi

Cluj

Galați

Timișoara

570.369

89.439

90.038

87.525

83.505

466.436

66.108

79.707

68.097

75.630

82,6

74,7

88,9

78,6

91,1

98.019

22.357

9.947

18.594

7.413

17,4

25,3

11,1

21,4

8,9

Salonta

Dej

Râmnicu-Sărat

Caracal

Bistrița

13.413

13.131

12.879

12.602

12.354

11.952

10.657

9.688

8.650

10.673

89,3

81,3

75,6

69,2

86,9

1.436

2.444

3.119

3.852

1.607

10,7

18,7

24,4

30,8

13,1

Oradea

Ploiești

Arad

Brăila

Craiova

75.143

68.025

69.612

59.635

55.552

67.054

52.217

60.123

47.296

41.061

89,8

77,9

86,7

79,7

74,4

7.583

14.818

9.196

12.066

14.131

10,2

22,1

13,3

20,3

25,6

Fălticeni

Pașcani

Baia Mare

C-lung Muscel

Băilești

11.851

11.168

12.021

11.813

10.140

8.503

7.082

9.581

8.881

5.344

72,5

64,1

79,9

76,2

52,7

3.230

3.966

2.404

2.774

4.790

27,5

35,9

20,1

23,8

47,3

Brașov

Constanța

Satu Mare

Sibiu

Târgu Mureș

52.366

51.000

44.673

43.569

33.852

48.763

39.432

38.852

40.715

30.439

93,9

78,1

87,2

93,9

90,5

3.163

11.046

5.692

2.665

3.207

6,1

21,9

12,8

6,1

9,5

Sighișoara

Târgu Jiu

Târgu Ocna

Alba- Iulia

Roșiorii de Vede

11.083

11.167

10.107

10.738

9.547

10.039

7.929

6.507

8.828

6.354

90,7

71,4

64,6

82,4

67,1

1.030

3.175

3.567

1.890

3.117

9,3

28,6

35,4

17,6

32,9

Buzau

Focșani

Botoșani

Bacău

Giurgiu

30.177

28.022

27.525

26.799

25.634

22.773

21.817

18.985

20.597

16.212

76,0

78,1

69,2

77,2

63,7

7.192

6.134

8.463

6.083

9.255

24,0

21,9

30,8

22,8

36,3

Slatina

Zimnicea

Sf. Gheorghe

Dărăbani

Deva

9.722

8.350

9.647

8.299

9.288

6.926

3.673

8.697

3.861

7.799

73,3

44,1

90,5

46,6

84,1

2.523

4.649

917

4.416

1.476

26,7

55,9

9,5

53,4

15,9

Piatra Neamț

Roman

Sighet

Bârlad

Lugoj

24.886

24.294

22.769

22.650

21.094

18.666

17.433

15.517

17.035

17.776

75,3

72,0

68,8

75,4

85,3

6.113

6.793

7.022

5.549

3.056

24,7

28,0

31,2

24,6

14,7

Oltenița

Gheorghieni

C-lung Mold.

Siret

Vatra Dornei

8.222

8.577

8.460

8.191

8.154

4.879

7.286

6.857

5.696

6.122

59,4

85,1

81,2

69,8

75,3

3.332

1.271

1.590

2.461

2.012

40,6

14,9

18,8

30,2

24,7

Targoviste

Turnu Severin

Tulcea

Turda

Resita

18.913

18.655

17.287

16.970

17.593

13.908

14.682

11.637

13.675

15.169

74,1

79,1

67,6

80,9

86,7

4.864

3.871

5.573

3.239

2.320

25,9

20,9

32,4

19,1

13,1

Oravița

Aiud

Târgu Neamț

Reghin

Sebeș

8.682

8.411

7.740

8.091

7.796

6.528

7.129

5.445

7.172

6.712

75,3

84,9

71,6

88,9

86,3

2.136

1.267

2.161

893

1.063

24,7

15,1

28,4

11,1

13,7

Pitesti

Alexandria

Călărași

Tecuci

Huși

17.139

15.596

14.861

14.461

14.230

13.172

9.062

10.795

11.024

9.234

77,8

58,4

72,7

76,6

65,3

3.755

6.448

4.055

3.374

4.909

22,2

41,6

27,3

23,4

34,7

Hârlau

Ștefănești

Corabia

Caransebeș

Buhuși

7.177

6.880

7.189

7.706

6.918

4.288

3.969

4.673

6.191

4.622

59,8

57,8

65,2

80,7

76,2

2.887

2.893

2.491

1.478

2.259

40,2

42,2

34,8

19,3

32,8

Suceava

Turnu-Măgurele

Câmpina

Radauți

Carei

14.554

14.095

14.288

14.496

13.816

11.350

8.855

11.214

12.104

11.758

78,2

63,5

78,9

83,6

85,5

3.168

5.090

2.994

2.374

1.998

21,8

36,5

21,1

16,4

14,5

Urziceni

Odorhei

Zalău

Orșova

Odobești

6.680

7.500

7.338

7.163

6.703

3.532

6.883

6.222

5.602

4.767

53,5

92,0

85,0

78,3

71,8

3.069

600

1.098

1.553

1.873

46,5

8,0

15,0

21,7

28,2

Dorohoi

Râmnicu-Valcea

Mediaș

Petroșani

Vaslui

13.317

13.368

13.037

12.876

12.811

9.220

9.717

11.653

9.692

8.680

69,6

73,3

89,7

75,6

69,2

4.020

3.542

1.341

3.128

3.867

30,4

26,7

10,3

24,4

30,8

Strehaia

Făgăraș

Plenița

Calafat

Slobozia

6.423

7.130

6.590

6.315

6.026

3.265

6.568

3.495

4.076

4.065

51,2

92,2

53,1

65,4

67,6

3.117

552

3.088

2.158

1.944

48,8

7,8

46,9

34,6

32,4

Sănătate

Enciclopedia României, 1938, vol. 1, pag. 504…

1934- circumscripții sanitare rurale- 1.194

– circumscripții sanitare urbane- 234

Pag. 506 Totalitatea Așezămintelor spitalicești pe care le întreține Ministerul sănătății ne dă cifra de 379 spitale cu 24.696 paturi, revenind deci câte un pat la 772 locuitori. Exista în țară un număr de aproximativ 795 farmacii urbane și 715 farmacii rurale- vezi harta de la pag. 510- Organizarea sanitară a României rurale

Tab. 19 Mișcarea populației României în perioada 1920-1935

Anul	Mediul	Populația la 1 iulie	Născuți vii	Decese	Excedent	Născuți morti	Decese sub 1 an	Decese sub un an la 100 născuți vii
1920	România	15.541.424	539.359	414.359	124.730	10.695	119.700	22,2
	Urban	3.453.812	68.076	63.265	4.811	3.453	14.982	22
	Rural	12.087.612	471.283	351.364	119.364	7.242	104.718	22,2
1925	România	16.687.359	605.655	361.995	243.660	11.723	116.163	19,2
	Urban	3.541.764	73.380	55.737	17.643	3.243	13.025	17,8
	Rural	13.145.595	532.275	306.258	226.017	8.480	103.138	19,4
1930	România	17.888.992	625.341	346.714	278.627	9.940	109.955	17,6
	Urban	3.480.577	82.013	61.606	20.407	3.556	14.173	17,3
	Rural	14.408.415	543.328	285.108	258.220	5.884	95.728	17,6
1935	România	19.087.770	585.386	402.678	182.708	13.694	112.415	19,2
	Urban	3.556.104	73.580	68.463	5.117	3.949	12.970	17,6
	Rural	15.531.666	511.806	334.215	177.591	9.745	99.445	19,4

Nota: Din 1930 Populația urbană s-a socotit fără comune subordonate.

Enciclopedia României, 1938, vol. 1, pag. 157

Tab. 20 Mortalitatea infantilă în diverse țări în 1933

Nr. crt.	Țara	Decese sub 1 an la 1000 născuți vii
1.	România	174
2.	Iugoslavia 1932	167
3.	Bulgaria	144
4.	Ungaria	136
5.	Grecia 1932	129
6.	Polonia	128
7.	Cehoslovacia	127
8.	Japonia	121
9.	Letonia	121
10.	Spania	112
11.	Italia	93
12.	Belgia	86
13.	Scoția	81
14.	Germania	76
15.	Finlanda	76
16.	Franța	75
17.	Irlanda	69
18.	Danemarca	68
19.	Anglia	64
20.	Suedia	50
21.	Elveția	48
22.	Norvegia 1932	46
23.	Olanda	44
24.	Australia	39

Enciclopedia României, 1938, vol. 1, pag. 159

În Enciclopedia României 1938, vol. 1, pag. 513, se afirmă că „în 1935, dintr-un total de 511.901 copii născuți în comunele rurale, numai 36,6 % nașteri au fost asistate de moașe cu diplomă și 0,7 % de medic, restul fiind îngrijite de moașe empirice.” Pe pagina următoare, 514, găsim remarca: „Deși nu avem o cifră exactă a medicilor din țară, totuși se evaluează cam la 10.000 numărul total al medicilor practicanți. Dintre aceștia, locuiesc și practică, sub o formă sau alta, în mediul rural aproximativ 1.000, restul de 9.000 practică la oraș.”

Tab. 21 Paturi de asistență medicală

	1938	1948	1955	1965	1975	1986
Total	33.763	47.758	111.503	144.054	196.236	213.560
Dintre care în spitale	30.812	40.501	83.234	114.338	174.696	204.193