• lun. mai 27th, 2024

SOCIALISTUL.RO

Schimbarea e tot mai aproape!

Valoarea comerțului bilateral româno-chinez a depășit 10 miliarde USD trei ani la rând

ByRedactia

apr. 18, 2024

 

Interviu cu Excelența Sa, domnul HAN CHUNLIN, ambasadorul Republicii China în România

„În anul 2023 comerțul dintre România și China a atins o nouă cifră record de 10.56 miliarde de dolari. Domeniile de cooperare chinezo-română cuprind în primul rând domeniul energiei alternative. România este situată într-un punct strategic important al Europei, fiind o punte importantă dintre marile piețe ale Europei și Asiei. Partea chineză este dornică să colaboreze cu partea română pentru crearea unor relații bilaterale mai dinamice de colaborare economică, în domenii precum infrastructura, digitalizarea și dezvoltarea ecologică, prin intermediul platformelor precum Inițiativa “Belt and Road”(BRI) și Cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est (China-CEEC). Globalizarea economică reprezintă condiția de bază a dezvoltării productivității și urmarea inevitabilă a progresului științific și tehnologic. Trebuie să fim mai degrabă deschiși decât reticenți, să menținem lanțuri de aprovizionare stabile, să îmbunătățim sistemul comercial centrat pe OMC, să creăm un sistem internațional orientat spre piață, bazat pe reguli pentru cooperarea economică și comercială internațională și pentru promovarea globalizării economice într-o direcție mai incluzivă”, punctează HAN Chunlin, ambasadorul Republicii China la București, într-un interviu acordat publicației noastre.
Domnule Ambasador, privind din perspectiva relațiilor comerciale româno- chineze, prin ce s-au caracterizat relațiile comerciale bilaterale din anul 2023?
În 2023 colaborarea bilaterală și pragmatică din domeniul comerţului s-a dezvoltat în mod stabil. Conform statisticilor date de autoritatea vamală chineză, valoarea comerţului bilateral a depășit cifra de 10 miliarde de dolari americani timp de 3 ani la rând, iar în 2023 s-a atins o nouă cifră record de 10.56 miliarde de dolari. În ciuda contextului unui comerţ global aflat în criză și a celui dintre China și Europa aflat în scădere, comerţul dintre China și România a crescut cu 1.4%, dând dovadă de rezilienţă și potenţial. Conform statisticilor date de partea chineză, China este cel mai mare partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar România este al șaselea cel mai mare partener comercial al Chinei din Europa Centrală și de Est. Vinul, cosmeticele și alte produse românești de o calitate excepţională primesc din ce în ce mai multe aprecieri în rândul consumatorilor chinezi. În prezent, sunt aproape 14.000 de firme chinezești înregistrate în România, cu un capital total de 410 milioane de dolari americani și cu o extindere continuă în materie de domenii și mijloace de cooperare. Întreprinderile chineze sunt implicate activ în programe ce ţin de infrastructura României, surse de energie alternativă, industria de prelucrare și de alte domenii, generează numeroase locuri de muncă și contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea socio-economică a României și la bunăstarea cetăţenilor.
În ultimii ani, Guvernul român a implementat strategii de dezvoltare precum programele de guvernare ale coaliţiei actuale și Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă și a crescut treptat investiţiile în infrastructură și construcţii. Guvernul s-a concentrat pe promovarea transformărilor prin mijloace ecologice și cu o amprentă de carbon scăzută și pe clădirea unei economii digitale. China are un succes considerabil în aceste domenii și poate aduce completări excelente la proiectele din România. Spre exemplu, China joacă un rol important în dezvoltarea energiei verzi la nivel global. În anul 2023, sursele globale de energie regenerabilă au avut o producere de 510 milioane de kilowati, iar contribuţia adusă de China a depășit 50%. Investiţiile externe ale companiilor chineze în energia verde din ţări și regiuni importante din întreaga lume cuprind generarea de energie prin centralele eoliene, panouri fotovoltaice, hidrocentrale și alte domenii importante. Produsele chinezești ce ţin de energia eoliană și cea solară au fost deja exportate în peste 200 de ţări și regiuni din întreaga lume, iar valoarea totală a exporturilor depășește suma de 33.4 miliarde de dolari americani și respectiv 245.3 miliarde de dolari americani. Un alt exemplu, China posedă un spirit competitiv puternic în domeniile infrastructurii și construcţiilor. În ultimii ani, întreprinderile chinezești au accelerat ritmul de a descoperi pieţele în străinătate, au atins cel mai mare nivel pe scena internaţională în toate aspectele precum standardul tehnologic, capacitatea de construire și calitatea construirii. Totodată ele sunt capabile să contribuie la construirea infrastructurii din România.
În 2004 China și România au stabilit Parteneriatul Amplu de Prietenie și Cooperare, au semnat acorduri de colaborare economică, de susţinere și protecţie reciprocă a investiţiilor, au înfiinţat mecanisme de comunicare și colaborare precum Comitetul Economic Mixt între cele două guverne, Grupul de lucru pentru promovarea comerţului nerestricţionat și Comitetul interguvernamental de cooperare știinţifică și tehnologică. Partea chineză este dornică să folosească din plin platformele acestor mecanisme, să întărească ambele pieţe, capitalul și colaborarea economică, să lanseze dezvoltarea de mari proiecte, să creeze noi motoare care să propulseze cooperarea economică și să ajute societatea și economia română să se dezvolte rapid.

Care sunt cele mai anticipate proiecte în prezent? Care sunt proiectele cheie de cooperare în 2024?

Domeniile de cooperare chinezo-română cuprind în primul rând domeniul energiei alternative. România are resurse naturale bogate în materie de vânt și soare, iar politicile în vigoare oferă o forţă mare de susţinere, prin urmare dezvoltarea economiei verzi este plină de vitalitate și potenţial. În al doilea rând, avem domeniul telecomunicaţiei. România are o calitate ridicată a forţei de muncă, cu foarte mult talent în domeniul IT și cu o digitalizare în plină dezvoltare. În al treilea rând avem industria manufacturieră. Costul forţei de muncă din România este mai mic faţă de cel din Europa.
Industriile producătoare de mașini și obiecte electronice precum și industria procesării alimentelor au ajuns la maturitate și ocupă un loc important în lanţul valoric industrial și cel de distribuţie din Uniunea Europeană.
Domeniile în care companiile chineze au investit în România sunt variate, incluzând atât industrii precum comerţul de bunuri și servicii, manufactura, agricultura, cât și industrii emergente precum energia alternativă, telecomunicaţii și orașe inteligente. Companiile chineze operează de mult timp în România în legalitate, își îndeplinesc responsabilităţile sociale cu seriozitate, creează un număr mare de locuri de muncă și ajută la dezvoltarea economiei și societăţii române. Filiala din România a companiei Huawei a avut 20 de ani de activitate în această ţară și a făcut contribuţii importante în dezvoltarea tehnologiei telecomunicaţiilor din România. În prezent, Huawei are peste 1300 de angajaţi locali, creând astfel indirect peste 6000 de posturi de muncă și fiind premiat de mai multe ori cu titlul de Cel mai Bun Angajator. Ningbo Junsheng Electronic și Ningbo Huaxiang Electronic sunt două companii de piese cu capital chinezesc, cu fabrici situate în municipiul Brașov, și care au promovat angajarea din zonă a peste 4000 de persoane. Compania China Tobacco International Europa plătește în fiecare an peste 100 de milioane de euro impozit, fapt care a adus contribuţii semnificative la economia locală. În 2024 proiectele de energie alternativă construite de Shanghai Electric, Zhejiang Chint Electrics, Pinggao Group și altele au intrat rând pe rând în etapa de dezvoltare. Proiectul Lotului 3 al Autostrăzii de Centură București Nord, câștigat prin licitaţie de China Civil Engineering Construction Corporation este în stadiul de planificare iar în curând se va trece la începerea lucrărilor. Implementarea cu succes a acestor proiecte va promova aprofundarea și întărirea continuă a cooperării economice pragmatice dintre China și România.

La ce ar trebui să fie atenți investitorii chinezi care vin în România? Din perspectiva atragerii investitorilor, care sunt avantajele și dezavantajele României?

În general, investitorii chinezi consideră că avantajele economice și sociale ale României se bazează în primul rând pe avantajul evident al poziţiei. România este situată într-un punct strategic important al Europei, fiind o punte importantă dintre marile pieţe ale Europei și Asiei. Aproape o treime din lungimea Dunării își are cursul pe teritoriul ţării, iar la Marea Neagră avem cel mai mare port din ţară, anume Portul Constanţa. Al doilea avantaj este bogăţia resurselor naturale. Vastul pământ de cernoziom al României i-a oferit titlul de “grânarul Europei”, iar Munţii Carpaţi, numiţi și “coloana vertebrală a României”, sunt bogaţi în resurse forestiere, în timp ce în subteran se regăsesc diverse minerale, precum cărbunele, fierul și aurul. Totodată rezervele de petrol și resursele de gaz natural ale României o clasează în fruntea clasamentului european. Al treilea avantaj este creșterea stabilă a economiei naţionale. România este o ţară importantă din Europa de Est; în ultimii ani România a avut una dintre cele mai bune ritmuri de creștere economică dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Tendinţa spre transformarea digitală și ecologică este favorabilă și arată un potenţial semnificativ al creșterii economice. Desigur, trebuie să și menţionăm faptul că România se mai poate îmbunătăţi în sectorul infrastructurii, printre care șosele și autostrăzi, căi ferate, aeroporturi și porturi. Partea chineză este dornică să colaboreze cu partea română pentru crearea unor relaţii bilaterale mai dinamice de colaborare economică, în domenii precum infrastructura, digitalizarea și dezvoltarea ecologică, prin intermediul platformelor precum Iniţiativa “Belt and Road”(BRI) și Cooperarea dintre China și ţările din Europa Centrală și de Est (China-CEEC), aducând astfel beneficii ambelor popoare.

China și-a arătat măiestria în procesul de tranziție spre motoare electrice în sectorul transportului public și deține multe resurse indispensabile. Printre acestea se enumeră prețul competitiv al noilor mașini pe bază de energie electrică. Întrebarea mea este: care sunt modalitățile de cooperare benefice ambelor părți ce pot fi puse în practică în Europa?

În ultimii ani, piaţa globală a autovehiculelor electrice a cunoscut o creștere rapidă. Autovehiculele electrice chinezești sunt deosebit de avantajoase, constituind peste 60% din cantitatea globală de producţie și vânzare și clasându-se pe primul loc la nivel mondial timp de nouă ani la rând. Competitivitatea autovehiculelor chinezești pe piaţa internaţională crește pe zi ce trece datorită lanţului valoric industrial complet, tehnologiei de digitalizare, avantajului dat de anvergura industriei și de gama bogată de produse. În anul 2023, unul din fiecare trei autoturisme exportate de China a fost electric, fapt care a contribuit la tranziţia globală spre practici ecologice și o emisie scăzută de carbon. Europa a preţuit dintotdeauna protejarea mediului și dezvoltarea sustenabilă și a promovat cu mult entuziasm tranziţia spre motoarele electrice în industria autovehiculelor, având aceeași direcţie de dezvoltare cu industria automobilelor din China. China și Europa au cooperat de mai bine de 40 de ani, formând o structură interdependentă, cu o bază solidă de cooperare, cu un mare spaţiu de dezvoltare și mai multe beneficii comune în viitor. Partea chineză este dornică să întărească în continuare colaborările cu Europa din domeniul industriei autoturismelor electrice și să realizeze o dezvoltare comună, bazată pe următoarele măsuri. Prima măsură reprezintă continuarea dezvoltării schimburilor comerciale. Ambele părţi încurajează relaxarea cerinţelor de intrare pe piaţă, reducând și mai mult taxele vamale și celelalte bariere existente, promovează interacţiunea dintre pieţe și cresc treptat comerţul și investiţiile bilaterale din sectorul autovehiculelor electrice. A doua măsură este susţinerea inovării prin colaborarea dintre întreprinderi. Europa are o istorie îndelungată în fabricarea de mașini, având o serie de branduri de mașini cu renume la nivel mondial și întreprinderi din domeniu ce operează cu tehnologie de ultimă generaţie. Deși industria automobilelor din China nu are o istorie la fel de îndelungată, ea s-a dezvoltat rapid, având o serie de branduri de mașini cu o influenţă ce crește constant și întreprinderi ce își îmbunătăţesc constant inovarea tehnologică. Ambele părţi pot folosi de punctele forte proprii, susţin și promovează astfel cooperarea tehnologică din diferite sectoare, precum baterii, motoare, controlul sistemelor electrice, încărcarea bateriilor, conectarea inteligentă și modurile de pilot automat. China și Europa mai îmbunătăţesc cercetarea și dezvoltarea inovaţiilor din sectoarele tehnologice importante, lucrează împreună pentru optimizarea procesului de tranziţie spre motoarele electrice în cazul mașinilor și pentru optimizarea tehnologiei inteligente și cresc competitivitatea produselor. A treia măsură constă în crearea unui mediu favorabil. Ambele părţi trebuie să lucreze împreună pentru corectitudinea și evitarea discriminării din cadrul afacerilor și pentru predictibilitatea pieţei. Este însă regretabil faptul că anul trecut Comisia Uniunii Europene a lansat o investigaţie antisubvenţie faţă de automobilele electrice importate din China. Noi sperăm ca din punctul de vedere al menţinerii stabilităţii lanţurilor valorice industriale și ale celor de distribuţie de la nivel global și al relaţiei de Parteneriat Strategic Amplu dintre China și Europa, partea europeană să folosească prudent măsurile de remediere urgentă a comerţului, să încurajeze consolidarea cooperării din domeniul energiei alternative, crearea de condiţii favorabile pentru dezvoltarea concomitentă a industriei de autovehicule electrice din China și Europa și contribuţia activă pentru atingerea scopului de economisirea energiei și reducerea emisiilor de carbon la nivel global.

Mulți oameni au fost încântați să vadă cum Banca Chinei intră în sistemul bancar al României: vorbim despre unul dintre cele mai dificile sisteme bancare din întreaga lume. La fel de mulți oameni se întreabă de ce nu am asistat până acum la implicarea Băncii Chinei în afacerile din România în concordanță cu potențialul acesteia. Cum vedeți acest aspect?

Finanţarea reprezintă un sprijin important în construirea Iniţiativei “Belt and Road”. În decembrie 2019, Banca Chinei și-a înfiinţat o sucursală în România. Nu numai că nu este prima dată când o instituţie financiară chineză își înfiinţează o sucursală în România, dar vorbim și despre cea mai mare bancă străină care s-a stabilit în România până acum. Acest lucru va încuraja dezvoltarea căii financiare în domeniul comercial dintre cele două ţări și va sparge blocajul financiar în cooperarea economică și comercială bilaterală dintre China și România, încurajând creșterea comerţului bilateral și a investiţiilor. De-a lungul a mai mult de patru ani, atât pandemia COVID-19, cât și situaţia geopolitică au generat numeroase provocări. Cu toate acestea, am observat cum Banca Chinei a asigurat servicii de calitate întreprinderilor din ambele ţări. În primul rând, a promovat cooperarea economică, comercială dintre China și România. Fiind o punte de legătură în ceea ce privește serviciile din domeniul financiar, Banca Chinei a oferit sprijin a peste zece întreprinderi chineze pentru a se stabili în România, cu o investiţie totală de peste 100 de milioane USD. În anul 2023, Banca Chinei a cooperat cu CIIEB pentru promovarea în România a celei de-a șasea ediţii de Expoziţia Internaţională de Import din China (CIIE), a cooperat cu orașele Xi’an și Ningbo pentru organizarea în România a diverse întâlniri în scopul menţinerii schimburilor economice, comerciale dintre China și România și a ajutat mai mult de 10 întreprinderi românești să participe la Forumul Întreprinderilor din Europa Centrală și de Est de la Hebei, lucru care a amplificat interacţiunile dintre China și România în domeniul afacerilor. În al doilea rând, se depun eforturi pentru finanţarea întreprinderilor din România. Banca Chinei a oferit acreditive în valoare de 5 milioane USD pentru un furnizor IT pentru a importa mărfuri din China; acreditive în valoare de 54 de milioane EUR pentru o companie de logistică și de real estate; a aprobat limita de garanţie de 20 de milioane de lei pentru o întreprindere din industria manufacturieră, astfel a sprijinit afacerea și dezvoltarea acestor companii românești. În al treilea rând, promovează trecerea la energie alternativă în România. Banca Chinei urmărește îndeaproape planurile și măsurile Guvernului României în ceea ce privește dezvoltarea energiei verzi, încurajează adaptarea întreprinderilor chinezești cu experienţă în domeniu cu mediul afacerilor din România, coordonează legăturile cu întreprinderile românești și, de asemenea, asigură un plan de servicii financiare diverse, precum soluţii de finanţare, gestionarea conturilor. În prezent, puterea totală generată a întreprinderilor de energie alternativă din China și respectiv România se estimează peste 100 de megawaţi. Pe viitor, avem încredere că Banca Chinei va continua să își îmbunătăţească serviciile conform standardelor internaţionale, va asigura diversitatea bunurilor financiare, va ghida China în campania sa de deschidere pe plan global și susţine întreprinderile românești noi pe piaţă. De asemenea, va contribui la menţinerea unei relaţii economice și comerciale de lungă durată între China și România. Încurajăm consolidarea comunicării între instituţiile financiare din ambele ţări, incluzând Banca Chinei, a înţelegerii dintre cele două ţări și acordarea sprijinului întreprinderilor din ambele ţări în scopul aprofundării relaţiilor economice și comerciale, al progresului comun și al prosperităţii.

Economia mondială are încă multe așteptări de la China. Ratele de creștere economică pe care orice altă țară le-ar putea considera ca fiind ridicate, să zicem 2-3%, sunt prea mici pentru China. Din această perspectivă, cum vedeți situația dezvoltării economiei pentru China în viitor?

 Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. În ultimii 75 de ani, poporul chinez a făcut eforturi neîncetate pentru a atinge reușite miraculoase, istorice în procesul său de dezvoltare. Economia Chinei a făcut un salt istoric, devenind a doua cea mai mare putere a lumii în ceea ce privește indicatorii economici agregaţi, prima putere a lumii în ceea ce privește gradul de producţie și comerţul cu bunuri și a doua putere în ceea ce privește piaţa de consum. China a făcut realizări majore în construirea celei mai mari reţele feroviare de mare viteză din lume, a autostrăzilor, a aeroporturilor și a porturilor, a conservării apei, a energiei, a comunicaţiilor și a altor chestiuni ce ţin de infrastructură. Industriile emergente strategice ale Chinei sunt în creștere, iar China a devenit o ţară a inovaţiei. În ultimii ani, China nu numai că s-a dezvoltat, ci a și contribuit la bunăstarea lumii. China este un motor important pentru dezvoltarea globală, contribuind în jur de 30% la creșterea economică mondială. China este deja un partener comercial pentru mai mult de 140 de ţări și regiuni și o sursă majoră de investiţii pentru tot mai multe ţări. În 2023, întreaga economie chineză a urmat un trend ascendent, cu o creștere a PIB-ului de 5.2%, mai mare decât obiectivul iniţial. Fiind a doua cea mai mare putere economică a lumii, cu o piaţă imensă, resurse umane din plin, un sistem industrial complet, un progres rapid, puterea economică cuprinzătoare și superioară a Chinei sunt evidente. Concentrarea eforturilor asupra realizării modernizării în stil chinezesc este cel mai mare consens politic al poporului chinez. Accelerarea dezvoltării de înaltă calitate este un principiu fundamental al Chinei în noua eră. Odată cu creșterea rapidă a celei mai mari pieţe din lume, China va aduce beneficii mai mari lumii. Cooperarea economică și comercială dintre China și România se bucură de numeroase oportunităţi și de perspective strălucitoare. Pășind într-o nouă etapă, odată cu celebrarea a 75 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice, China își dorește să colaboreze împreună cu România pentru a crea mai multe beneficii pentru ambele popoare, pentru a contribui în mod constant la creșterea economiei globale.

China rămâne deschisă față de comerțul internațional, atât în teorie, cât și în practică. În prezent, din cauza unor crize care fie au izbucnit, fie încă au loc la nivel mondial, cooperarea economică și comercială internațională s-a confruntat cu o serie de obstacole. În opinia dumneavoastră, cum pot fi înlăturate aceste obstacole?

 În prezent, schimbările din lume, ale epocii în care trăim se desfășoară într-un mod fără precedent. Lumea a intrat într-o perioadă marcată de turbulenţe şi schimbări, forţa necesară creşterii economice globale este insuficientă iar factorii destabilizatori ce determină acest lucru sunt incerţi, imprevizibili. În faţa situaţiei actuale, ar trebui să ne dezvoltăm împreună prin respect reciproc și să cooperăm pentru a atinge rezultate benefice, căutând în același timp un teren comun, lăsând la o parte diferenţele. În acest scop, trebuie să fim mai degrabă uniţi decât divizaţi, să abandonăm prejudecăţile ideologice, să ne opunem confruntării taberelor și să lucrăm împreună pentru a face faţă provocărilor pe care întreaga lume le înfruntă și pentru a promova viziunea modernizării lumii. Trebuie să cooperăm, nu să ne confruntăm, să promovăm comunicarea, nu conflictul și armonia, nu dictatura. Ar trebui să înlocuim forţa cu egalitatea, să revitalizăm împreună sistemul multilateral având Organizaţia Naţiunilor Unite în centrul său, și să respectăm împreună standardele de bază ale relaţiilor internaţionale bazate pe scopurile și principiile Cartei ONU. Trebuie să fim mai degrabă deschiși decât reticenţi, să menţinem lanţuri de aprovizionare stabile, să îmbunătăţim sistemul comercial centrat pe OMC, să creăm un sistem internaţional orientat spre piaţă, bazat pe reguli pentru cooperarea economică și comercială internaţională și pentru promovarea globalizării economice într-o direcţie mai incluzivă. Fiind cea mai mare ţară din lume în curs de dezvoltare, China va continua să se orienteze spre cooperare, să menţină să aibă la bază deschidere, egalitate, va continua ca laolaltă cu celelalte popoare să îndeplinească iniţiativele modernizării gobale, securităţii globale, civili- zaţiei globale, astfel că prin intermediul moder- nizării în stil chinezesc, întreaga lume va fi mai organizată, prin intermediul contribuţiei sale, vom răspunde la provocările cu care întreaga lume se confruntă.

Mulți oameni sunt de părere că globalizarea nu urmează un curs favorabil. Cum vede China această problemă a cărei logică fundamentală deja produce schimbări?

 Globalizarea economică reprezintă condiţia de bază a dezvoltării productivităţii și urmarea inevitabilă a progresului știinţific și tehnologic. Este o tendinţă ireversibilă a vremurilor în care ne aflăm. Trebuie să ne dăm seama că globalizarea se bazează atât pe o dinamică promiţătoare, cât și pe opunere de rezistenţă. Dinamica este reprezentată printr-o nouă schimbare revoluţionară în domeniul știinţei și al tehnologiei, prin inovaţiile din domeniul industrial, pe când rezistenţa se manifestă prin unilateralism, protecţionism și agresiune. În principiu, adoptarea unei poziţii de deschidere și cooperare este o tendinţă generală de dezvoltare, iar forţa dinamică a globalizării este superioară rezistenţei. În prezent, există tendinţe ce se opun globalizării, însă nu suficient de puternice cât să oprească procesul. Trebuie să avem încredere că direcţia în care se îndreaptă omenirea și cursul logic al istoriei acesteia nu se va schimba, că destinul comun al comunităţii cu viitor comun va rămâne același.
China susţine globalizarea economică incluzivă, benefică fiecărei părţi. Considerăm că globalizarea economică ar trebui să aducă beneficii tuturor, astfel că trebuie să se conformeze nevoilor generale ale fiecărei ţări, în special ale celor în curs de dezvoltare. Ar trebui să lucrăm împreună, pentru a ne bucura în mod egal de roadele globalizării economice, pentru a îngădui ca fiecare ţară, fiecare popor, fiecare clasă socială să se bucure de beneficiile dezvoltării societăţii economice, de câștig pe toate părţile și prosperitate comună. În același timp, globalizarea economică trebuie să se bazeze pe toleranţă, fiecare ţară trebuie susţinută în a-și găsi drumul spre dezvoltare, conform condiţiilor fiecăreia, astfel construind împreună o societate dezvoltată. După mai mult de 40 de ani în care s-au înfăptuit reforme, în care China a menţinut o politică de deschidere, a participat activ la procesul de globalizare, a realizat o tranziţie istorică de la o economie izolată la una deschisă, contribuind activ la globalizarea economică, dar și beneficiind din aceasta. Prin poziţia sa de deschidere, China s-a dezvoltat și a adus beneficii lumii. În prezent, nivelul tarifar global al Chinei a fost redus la 7.3%, apropiindu-se de nivelul ţărilor dezvoltate membre ale OMC. În ultimii cinci ani, rata câștigurilor din investiţiile străine în China se situează undeva la 9%, reprezentând un nivel destul de ridicat la nivel mondial. Pe viitor, China își propune să menţină la un nivel ridicat aspiraţiile de a construi o comunitate cu un viitor împărtășit pentru omenire, să continue să se deschidă spre exterior, să promoveze modernizarea în stil chinezesc, să continue să lucreze la Iniţiativa “Belt and Road”, să întărească relaţiile bilaterale, să întărească cooperarea regională și multilaterală, să promoveze politica macroeconomiei la nivel internaţional și coordonarea pe baza acesteia. De asemenea, își dorește o globalizare economică expansivă, incluzivă și benefică, echilibrată, o dezvoltare de tip câștig-câștig și prosperitate fiecărei ţări în parte.
Norel Moise

Interviu preluat PIAȚA FINANCIARĂ

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.