Drumul catre Democratie
Pe 6 Decembrie, Venezuela a organizat Alegeri Parlamentare. Pentru o săptămână, am participat ca observator internațional, la invitația `Consiliului National Electoral` (CNE) al Venezuelei. Am primit invitația ca membru fondator si coordonator DiEM25 in Romania – mișcarea inițiată de Yanis Varoufakis, împreună cu Noam Chomsky, Julian Assange si mulți alții, pentru a fi o voce critică și a construi o nouă viziune pentru democrație in Europa și-n întreaga lume.
Alți patru activiști romani au răspuns apelului. Invitația a fost trimisă de asemenea și instituțiilor UE si oficialilor români, care însă au preferat sa boicoteze alegerile, chiar înainte sa înceapă. Asemeni SUA si aliaților lor. Privind peste ocean la alegerile din SUA sau chiar la alegerile din Romania și Europa, e greu sa poți face un exemplu de exercițiu democratic din acestea. Pentru a compara însă aceste sisteme electorale si a da un verdict față de alegerile din Venezuela, primul lucru ce se impune este sa fii prezent la ele si sa le observi la fața locului.
În ciuda boicotuluu european și al SUA, au existat oficiali ai UE care au decis să participe în baza mandatului cu care au fost investiți de cetatenii UE –
„Establishmentul refuză să participe aici, dar noi nu reprezentăm Establishmentul, noi reprezentăm cetățenii europeni care ne-au ales in Parlamentul European” – Mick Wallace & Clare Daly (MEP)
Venezuela are un trecut agitat, asemeni întregii Americi de Sud (si ”Sudului Global”, in general). ”Marile Puteri” (”Comunitatea Internațională”, cum sunt mai bine cunoscute astăzi ) și-au impărțit aceste regiuni in zonele lor de influență, disputându-și intre ele exploatarea lor. Pentru a le controla, exploata si extrage capitalul din ele, puterile Vestului au făcut aici ”revoluții”, asasinate sau chiar intervenții militare directe, fără nicio reținere față de suveranitate, drepturile omului sau dreptul internațional. O realitate prezentă in Venezuela chiar și astăzi. Nu am fost surprins când într-o secție de votare din Caracas, capitala Venezuelei, in timpul activității de observator, un batrân mi-a pus mâna pe umăr si mi-a spus – „Yankee, go home!”[1].
Politica `Vestului` fata de `Ceilalți` a rămas aceeași si astăzi, cu atât mai mult cu cât nimic nu-i oprește, la fel ca in celebra remarca din Grecia Antica –
„Cel puternic face ce doreste, iar cei slabi suportă” (Tucidide)
Misiunea a început cu peripeții încă de la zbor – o parte din observatori fiind blocați in Mexic, la presiunea guvernului SUA. Trump a anunțat ca e hotărât sa invingă Socialismul, pe care l-a descris ca opus libertății, prosperității și democrației[2]. Privind in urma, SUA are o lunga istorie de agresiune față de Socialism, incepând cu conflictul din Coreea, Vietnam si continuând până astăzi, cu Venezuela. Sub acoperirea sancțiunilor lor ilegale, SUA încearcă să demonstreze ca orice alt sistem decât cel Capitalist si Piață Liberă nu poate aduce decât sărăcie. În acest scop, sancțiunile impuse de SUA si aliații lor, sprijinite inclusiv de UE, lovesc fără discriminare in întreaga populație a Venezuelei si mai ales in cei săraci.
Înainte de alegerea lui Hugo Chavez ca președinte in 1998, Venezuela era controlată de un monopol politic (Puntofijo Pact), format din doua partide care se succedau la putere, asemeni sistemului din SUA – Acción Democrática (AD) si COPEI. Desi monopolul politic, ajutat și de contextul economic internațional, a creat o perioadă de creștere economică, a produs insă și marea corupție și acumularea puterii economice in mâinile clientelei celor doua partide care controlau toate resursele statului. Va fi moștenirea pe care Chavez nu o va putea învinge și care se opune și astăzi guvernelor de Stânga.
Victoria lui Chavez in 1998 a însemnat încheierea acestui monopol și relansarea democrației in Venezuela. Sprijinit de `Patria Para Todos`, `Partido Comunista Venezolano` si `Movimiento al Socialismo`, Chavez a fost votat in principal de clasele muncitorești, cei săraci si marginalizați social. Prin redactarea unei noi constituții, Chavez a schimbat și numele țării in `Republica Bolivariană Venezuela’. Deși Venezuela beneficiase de o puternica prosperitate economică datorată exportului de petrol, cea mai mare parte a populației trăia intr-o sărăcie cruntă, lipsiți de educație sau asistență medicală. Chiar din primul an de mandat, Chavez va lansa o serie de programe sociale, grupate mai târziu, din 2003, in `Misiunile Bolivariene`. Dincolo de aspectul social al acestora, trebuie menționat ca prin acestea, in special prin misiunea de alfabetizare si de identificare a populației, o bună parte a populației, exclusa de la vot până atunci, și-a câștigat dreptul de vot.
Observarea alegerilor
Este ceea ce am intalnit si in sectiile de votare. In zonele de periferie si mai sarace, participarea era mult mai mare si cetatenii mai entuziasti decat participarea din zonele mai bogate.
Masuri suplimentare de siguranta medicala, impuse de pandemia de covid-19, obligau distantarea persoanelor si mai multe zone de acces, fiecare cu masuri de dezinfectare. Centrele de votare erau organizate in special in scoli. In fata acestora, au fost contruite copertine, dotate cu scaune, ca prima zona de acces in procesul de vot, unde oamenii puteau astepta pentru intrarea in incinta. La intrarea in perimetrul scolii era prima zona de dezinfectare, asigurata de militari sau personal special angajat pentru aceasta. Urma o a doua zona de asteptare in curtea scolii si pe culoare, totul pentru a se evita aglomerarea si a pastra distantarea. Un centru de votare, avea intre 4 si 6 sectii de votare, in salile de clasa, in functie de populatia arondata. In functie de cartea de identitate, fiecare cetatean era distribuit pe o anumita sectie de votare. La intrarea in incinta scolii urma o a doua dezinfectare si o a treia la intrarea in clasa, in sectia de vot. In timpul votului, urma a patra dezinfectare, dupa ce te identificai pe aparatul special de inregistrare a amprentei, votai si semnai in registrul electoral. Si desigur, obligativitatea purtarii mastii in toate spatiile publice.
Este poate cel mai elaborat si mai bine bine pus la punct protocol de preventie a pandemiei, folosit in alegeri in aceasta perioada. De altfel, lumea lua foarte in serios riscurile pandemiei, respectand masurile fara nicio indicatie prealabila sau presiune din partea autoritatilor. Nici transportul in comun nu era aglomerat, desi acesta este gratuit pentru toata lumea.
Toate sectiile de votare sunt pazite de armata in interior si de politie si `Guardia Nacional`, un fel de jandarmerie, in afara centrului de votare. De asemenea, pe strazi puteai sa vezi politie peste tot, in orice intersectie mare sau benzinarii. Scopul lor era sa previna orice tentativa violenta de a boicota alegerile, dar si de a inspira incredere pentru participarea la vot. Este de mentionat si faptul ca Venezuela are una din cele mai mari niveluri de criminalitate violenta din regiune. In februarie 2020, un grup de extrema-dreapta a incendiat depozitul cu aparatele de vot, distrugand majoritatea acestora, intr-o incercare de a boicota procesul electoral in Venezuela.
Aparatul de vot
Venezuela are poate cel mai performant si inovator mecanism de vot din lume. Dupa ce am experimentat sistemul lor de votare, imi este inca greu sa inteleg de ce nu este implementat si in Europa sau SUA. Comparativ cu sistemul de vot pe buletine de hartie, numarate manual si adunate in saci, sistemul automatizat din Venezuela pare desprins dintr-un film SF. Si este folosit inca din 1998.
In februarie, cand in urma unui atentat, au fost incendiate si distruse toate aparatele de vot, le-a trebuit mai putin de un an sa faca altele, circa 14.000 aparate si sa le si imbunatateasca. 22 de ani mai tarziu de la primul aparat de vot din Venezuela, campionii democratiei din UE si SUA inca mai folosesc votul pe hartie, erori si frauda electorala.
In ce consta acesta. Fiecare sectie de vot are un astfel de aparat, care practic e un mic calculator cu touch-screen. Intr-un centru de votare cu 4 sectii, sunt 4 aparate. Ele sunt pazite si transportate de personal armat si sunt desigilate si resigilate la final, in sectia de votare, numai in prezenta personalului autorizat al sectiei, inclusiv reprezentantii partidelor. Dupa incidentul sabotarii retelei de electricitate din Venezuela, acum noile aparate au o baterie interna care le permite autonomie de peste 4 ore, in caz de intreruperi de curent. Practic odata scos din cutie si pornit, aparatul nu mai necesita nicio interventie suplimentara. Un tehnician de la Consiliul National Electoral deserveste totusi aparatele in sectia de votare, in caz de incidente neprevazute. De asemenea, pana la finalul votului, aparatul nu este conectat la nicio retea de date, deci orice interventie pe el este imposibila.
Cum se desfasoara votul. Fiecare votant, in functie de cartea de identitate, este desemnat unei anumite sectii de votare. Odata intrat, primul pas este verificarea cartii de identitate. Votantul aseaza legitimatia intr-un suport, iar operatorul fara sa o atinga, introduce datele intr-un mic aparat de legitimare, de marimea unui POS. Trebuie mentionat ca aparatul este incarcat numai cu datele de identificare ale persoanelor care trebuie sa voteze in sectia respectiva. Am fost martor cand o persoana a gresit sectia de votare si aparatul i-a respins inregistrarea, fiind apoi indrumat de personal spre sectia in care trebuia sa voteze. Dupa ce datele au fost introduse si aparatul de inregistrare confirma datele, votantul isi aseaza degetul pe aparat si i se citeste amprenta, ca o dubla masura de identificare. Toti cetatenii din Venezuela sunt identificati si dupa amprenta in momentul in care isi fac cartea de identitate.
Abia dupa aceasta dubla identificare, al doilea aparat – aparatul de votare propriu-zis – se activeaza. Acesta se afla pe o masa, dupa un paravan improvizat, pentru a ascunde si pastra votul secret. Votantul se duce la aparat si alege pe touch-screen optiunea sa de vot. Exista si posibilitatea votului alb, in caz ca vrei sa-ti exprimi opozitia fata de toate optiunile de vot existente. Odata exprimata optiunea de vot si confirmata, aparatul elibereaza o mica chitanta in care este inregistrata optiunea de vot facuta. Votantul poate verifica acum daca chitanta eliberata concorda cu optiunea de vot exprimata pe aparat.
Dupa votarea pe aparat, votantul se deplaseaza la o urna in care aseaza chitanta cu optiunea de vot. De mentionat ca pe aceasta nu se afla date de identitate ale votantului, votul ramanand secret. Aceste chitante raman ca dublu sistem de verificare a corectitudinii votului prin aparatul de votare. Dupa urna, votantul se semneaza in registrul de vot, unde isi pune si amprenta. Un ultim pas este dezinfectarea pe maini, inainte ca votantul sa iasa din sala. Fiecare sectie este deservita de 4 persoane autorizate si de doi „martori” de la partide, obligatoriu unul de la putere si unul din opozitie. Sistemul de vot nu permite insa nicio posibilitate de frauda, personalul si martorii neputand corupe in niciun fel procesul de votare. Comparativ cu acesta, sistemul clasic folosit in Europa, face din observatorii partidelor un fel de cerberi care trebuie sa pazeasca in permanenta buletinele de vot, acestea pot fi numarate gresit sau chiar anulate, fiecare proces electoral fiind urmat cu consecventa de acuzatii de furt si fraudare.
La final, persoanele din registrul electoral care nu s-au prezentat sunt bifate in registru, pentru a nu mai putea aduce completari dupa. Se stie astfel si cate persoane au votat in sectia respectiva. Tot atunci, aparatul scoate un desfasurator cu rezultatele pe sectia respectiva, pe care fiecare din membrii comisiei il verifica si semneaza. Abia la acest moment, aparatul de vot este conectat la reteaua de date special folosita de stat, prin cablu sau semnal mobil, unde nu este disponibila reteaua de cablu. In acest moment sunt transmise datele din fiecare aparat catre Consiliul National Electoral pentru centralizarea datelor. In cateva minute de la inchiderea votului, rezultatul este confirmat la nivel national! Mai simplu si mai eficient de atat, e greu de imaginat!
In discutiile cu expertii de la Consiliul National Electoral, am cautat variante de falsificare a votului. Una din idei a fost clonarea unui astfel de aparat si patrunderea ilegala in retea. Cu toate acestea, fiecare aparat are un `token` de inregistrare, un cod, al carui corespondent unic de confirmare se afla la `CNE`. Practic daca nu ai codul de confirmare, aparatul tau va fi identificat ca fiind ilegal. In plus, odata cu desfasuratorul emis de aparat la final, inainte de conectarea sa la retea, observatorii sau `martorii` partidelor au acces la o numaratoare paralela in timp real. Astfel, partidele pot sti rezultatul votului, chiar inainte ca acesta sa fie centralizat la `CNE` si sa confirme concordanta datelor.
Desi rezultatul votului este cunoscut in cateva minute de la inchiderea votului, pe sectii se face verificarea chitantelor din urne ca o masura suplimentara. Verificarea se face aleatoriu in circa 50% din sectii sau unde este solicitata expres. Dupa confirmarea concordantei dintre desfasuratorul aparatului de vot si chitantele numarate, `CNE` verifica orice alte contestatii si anunta oficial rezultatul votului. Pentru alegerile de acum, confirmarea definitiva a rezultatelor votului a fost la ora 1 noaptea.
Trebuie mentionat ca pentru securitatea deplina a votului, nu se poate vota in alta sectie decat unde esti arondat, nu se poate vota in strainatate si nu se poate vota la distanta. De asemenea, nu exista urna mobila, un sacrificiu menit sa evite orice posibila incercare de fraudare a votului. Pentru persoanele in varsta sau cu dizabilitati se poate veni la vot insotit, persoana insotitoare semnand si ea intr-un registru special, cu interdictia de a insoti mai mult decat o persoana, in ziua votului.
Fiesta Democratiei
Expresia suverană a democrației nu poate fi intruchipată mai bine decât prin vot, iar atenția si performanța sistemului de vot din Venezuela arată în primul rând prețuirea și angajamentul lor pentru democrație. Să lipsești cetățenii de dreptul lor la vot sau sa-i furi de acest drept, este cel mai mare afront si atac la democrație.
107 partide s-au inregistrat in cursă, la nivel național si regional, cu un total de 14.400 de candidați. Principalele partide la nivel național au fost grupate in 5 alianțe – două de stânga, din care si alianța la putere – PSUV și Alternativa Populară Revoluționară (Partidul Comunist) – și trei alianțe de dreapta, dintre care si principalele partide istorice ale Venezuelei – Acción Democrática si COPEI.
Climatul politic din Venezuela nu este perfect, exista suspiciuni de abuzuri ale guvernului pe perioada mandatului sau de pana acum si mai ales conflictul constituțional dintre Adunarea Naționala (Parlamentul) si Curtea Suprema de Justiție (`TSJ`). Deturnat de propagandă in presa vestică și prezentat ca principal pas spre autoritarism al guvernului Maduro, motivul care a stat la baza crizei constituționale a fost cât se poate de simplu. Urmând alegerilor din 6 decembrie 2015, Curtea Suprema a demarat anchetarea unei acuzații de fraudare a votului asupra 4 deputați – 3 de la opoziție si 1 de la putere, toti aleși in regiunea Amazon și acuzați de cumpărarea voturilor. Solicitarea Curții de Justiție a fost ca cei 4 sa nu fie investiți in Parlament până la terminarea anchetei. Deși și fără cei 3 anchetați opoziția avea o majoritate zdrobitoare in Parlament (109 deputați din 167 total), aceștia au decis sa ignore decizia justiției si să-i investească și pe cei trei deși erau urmăriți pentru fraudarea alegerilor.
Ceea ce media vestica a trâmbitat ca un abuz de putere, nu a fost decât o anchetă independentă a justiției, față de care opoziția s-a opus in mod fraudulos. De asemenea, Parlamentul nu a fost dizolvat, ci așa cum arăta declarația Curții Supreme de Justitie –
„Deciziile luate sau care vor urma sa fie luate de catre Adunarea Nationala, in timp ce acesti cetateni sunt parte din ea, sunt nule.”[3]
Ridicolul situației este cu atât mai mare, cu cât deciziile Parlamentului, anulate prin hotărârea justiției, vizau de fapt inlăturarea din parlament a portretelor lui Hugo Chavez și a lui Simon Bolivar (intemeietorul statului independent Venezuela) și eliberarea unui politician condamnat la puscărie. Transpus in realitatea româneasca, ar fi ca și când PSD ajuns la putere ar vota eliberarea lui Dragnea sau a altor condamnați, fără niciun temei legal și ar arunca țara in haos pentru aceasta.
Pornind de la acest incident si lipsa unui dialog politic in spiritul legii si binelui public, situația s-a deteriorat continuu in Venezuela, ajungând până la situații in care lideri ai opoziției au cerut din parlament intervenția militară străină in Venezuela.
Prin votarea unui nou parlament, înceteaza și orice pretenție de legitimitate a lui Juan Guaido, fostul președinte al vechiului Parlament, auto-intitulat Președinte al Venezuelei. Trebuie menționat și faptul că Juan Guaido nu a avut niciodata un larg suport în parlament. Partidul pe care acesta il reprezinta, `Voluntad Popular`, câștigase 14 deputați din totalul de 167 deputati sau din cei 112 cât avea opoziția unită. Respectiv circa 8%. De asemenea, poziția de președinte al Parlamentului este votată anual și, având majoritate, opoziția și-a desemnat lideri din partea fiecărui partid din coalitie. Acești lideri devin președinți prin rotatie, Guaido fiind al 4-lea presedinte desemnat din partea opozitiei, in ordinea importantei in coalitie. Urmând alegerilor prezidențiale din 2018, Juan Guaido, ca președinte al Parlamentului a respins rezultatul alegerilor si s-a autoproclamat presedinte interimar al Venezuelei, perpetuând practic conflictul constituțional inceput in 2015.
Toata aceasta escaladare a conflictului și ignorare a cetățenilor de rand au avut in final un puternic efect negativ asupra percepției opoziției in rândul populației. Realizând costurile materiale provocate economiei, dar mai ales populației de rând, mulți membri și partide din opoziție s-au delimitat și distanțat de grupul radical care boicotează in continuare stabilitatea in Venezuela. Henrique Capriles, candidat de doua ori din partea opoziției la alegerile prezidențiale, a cerut public după 6 decembrie ca administrația interimară invocată de opoziție să înceteze, fiind lipsită de legitimitate[4].
Este imposibil pentru orice democrație, să pretindă legitimitatea puterii altfel decât prin vot popular. Iar pe 6 Decembrie 2020, cetățenii Venezuelei au ales liber și suveran. Putere care nu le poate fi luata de nimeni, cu atât mai mult de state care pretind ca respecta si practica democrația.
Viitorul Democrației
Alegerile din Venezuela și tensiunile similare susținute de Vest și împotriva altor state, precum Rusia, Belarus, Ucraina, Bolivia, Iran sau Siria ridică un semn de întrebare in ce măsura democrația invocată de Vest coincide cu cea practicată de ei. In ce măsura deciziile politice reprezintă voința cetățenilor sau agenda altor interese particulare. In ce măsură democrația europeană reprezintă subordonarea capitalului și intereselor financiare fata de cetățeni sau subordonarea cetătenilor fata de acestea. Mulți intelectuali, de la George Orwell pânî la Noam Chomsky sau Slavoj Žižek au contestat practica democrației in Vest. Până la urmă chiar in UE, bastionul democrației, un jurnalist a fost arestat si este ținut captiv si torturat[5] pentru simplul fapt ca a spus adevărul – Julian Assange.
Violentele împotriva protestatarilor, așa cum au fost Gilets Jaunes in Franța sau protestele in Germania si alte tări, au devenit parte din politica oficială a guvernelor respective. In ce măsura astfel de guverne mai reprezintă cetățenii? De altfel, nu este nicio noutate ca puterea financiară si monopolurile media influentează decisiv rezultatele alegerilor in aceste țări. Iar dezamăgirea populației faă de cât de reprezentative mai sunt aceste guverne se vede in participarea foarte scăzuta din aceste state. Daca Venezuela a avut o participare de cc. 31% in conditiile in care parte din partidele de opozitie boicotau alegerile, in România, in alegerile care se desfasurau in exact aceeași zi, tot pentru Parlament, participarea a fost de 32% fără ca vreun partid sa boicoteze alegerile.
Acest curent anti-democratic care se consolidează in Europa vine in paralel cu o reafirmare a fascismului si extremismului in aceste state, lovitura de stat din Ucraina sustinută de UE și SUA fiind elocventă prin reinstaurarea partidelor fasciste la putere, prima data după 1945.
De altfel si regimul lui Stalin era autoritar si nedemocrat. Iar dupa logica invocata azi de UE si SUA, Vesticii ar fi fost primii sa condamne si să încerce o intervenție militara in URSS… Intâmplator chiar au facut-o! Si așa a și început Holocaustul și al Doilea Război Mondial. Si toate argumentele pentru atrocitațile naziste ale celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt readuse astăzi, cu același iz de normalitate, tot împotriva statelor care aleg modele opuse Capitalismului Vestic.
Epoca in care Vestul se erija ca autoritate si centru al lumii, cu `Ceilalti` transformati in state de rang secund sau colonii deja nu mai reprezinta un viitor, ci un trecut. Viitorul este al unei lumi multipolare, cu drepturi si responsabilitati impartite egal intre cetatenii lumii, cu sarcina de a combate saracia, conflictele si distrugerea climatica, asumata impreuna. Nicio granita si niciun zid nu vor putea opri efectele acestor flageluri ale umanitatii, cu atat mai putin al poluarii si distrugerii planetei noastre.
Pe falia care separa pe cei care au recunoscut dreptul suveran al poporului venezuelean de a avea alegeri, si cei care s-au opus condamnand in continuare un intreg popor la un embargou nedrept si o crima umanitara, se contureaza divergenta tot mai mare dintre vechea lume cladita si intretinuta pe colonialism si exploatare, si o lume noua care incepe sa se defineasca. Este aceast nou inceput cel care are nevoie de noi toti sa-l imaginam si sa-l construim. Impreuna!
#VamosVenezuela
In incheiere,
Marturia lui Mick Wallace si Clare Daly, europarlamentari prezenti ca observatori la alegerile din Venezuela –
https://i4ctrouble.simplecast.com/episodes/the-fracas-in-caracas-KOMjRrkA
Florin Platon
DiEM25 Bucuresti
[1] https://www.youtube.com/watch?v=VEwzfvPrOfQ
[2] https://www.youtube.com/watch?v=IBYs1NWOp1Q
[3] https://venezuelanalysis.com/news/11813
[4] https://www.reuters.com/article/venezuela-politics-idUSKBN28J2PL
[5] https://www.ohchr.org/en/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=25249