• mar. apr. 23rd, 2024

SOCIALISTUL.RO

Schimbarea e tot mai aproape!

Un plan german de pace în Ucraina

ByGheorghiță Zbăganu

oct. 30, 2023

Am primit de la Alexandra Bellea un plan de pace propus de mai mulți experți germani, la care se raliază Schiller Institute și International Peace Coalition/ Humanity for Peace pentru a face ca responsabilii politici europeni să încerce să convingă părțile să treacă la negocieri. Printre autori sunt Peter Brandt, istoric și fiul fostului cancelar Willy Brandt, Hajo Funke, profesor de științe politice la Freie Universität Berlin, Harald Kujat, fost șef al Statului Major al Bundeswehr (2000-2002) și fost președinte al Comitetului Militar al NATO (2002-2005), Horst Teltschik, fost consilier al lui Helmut Kohl și președinte al Conferinței de Securitate de la München.

Iată un rezumat al planului:

Ucraina a rezistat războiului de agresiune rusesc datorită sprijinului occidental. Intensificarea constantă a războiului a dus deja la un număr mare de victime civile, precum și la distrugerea infrastructurii. Începând cu 4 iunie 2023 forțele ucrainene au încercat fără succes să străpungă pozițiile defensive rusești.

Este de așteptat ca Ucraina să ceară ca soldați occidentali să urmeze după armele occidentale. Rusia nu a desfășurat încă marea masă a trupelor sale active de luptă. Niciuna dintre părți nu poate câștiga războiul

Însă crește riscul unui conflict deschis NATO – Rusia și chiar al unui război nuclear. Ucraina sporește acest risc prin lansarea unui număr tot mai mare de atacuri împotriva infrastructurii strategice a Rusiei cu sprijinul Occidentului. Mai mult, Occidentul s-ar putea simți obligat să intervină în mod activ pentru a preveni o înfrângere zdrobitoare a Ucrainei.

Este posibil să se negocieze cu Putin?

Putin respinge cu fermitate faptul că ar urmări – așa cum se pretinde adesea – obiectivul imperialist de refacere a Uniunii Sovietice: „Cine nu duce dorul Uniunii Sovietice nu are inimă, cine o vrea înapoi nu are creier”. El a fost dispus să negocieze cu Ucraina cu condiția ca și cealaltă parte – partea americană, ucraineană și occidentală – să dorească să negocieze. Pe 21 septembrie 2022 a declarat: „După începerea operațiunii militare speciale, în special după discuțiile de la Istanbul, reprezentanții Kievului au exprimat un răspuns destul de pozitiv la propunerile noastre. […] Dar o soluționare pașnică, în mod evident, nu convenea Occidentului, motiv pentru care, după ce se ajunsese la anumite compromisuri, Kievului i s-a ordonat, de fapt, să distrugă toate aceste acorduri.” iar la 30 septembrie 2022 a declarat: „Facem apel la regimul de la Kiev să înceteze imediat focul și toate ostilitățile; să pună capăt războiului pe care l-a declanșat în 2014 și să se întoarcă la masa negocierilor. Suntem pregătiți pentru acest lucru, așa cum am spus de mai multe ori.”

Războiul ar fi putut fi evitat dacă Occidentul ar fi acceptat un statut de neutralitate pentru Ucraina – lucru pe care Zelensky era inițial dispus să îl facă – dacă ar fi renunțat la apartenența la NATO și ar fi aplicat acordul de la Minsk II privind drepturile minorităților pentru populația rusofonă.

Trebuie găsită o cale de ieșire din pericol

Pacea este posibilă – o cale de ieșire din pericol

Pozițiile actuale ale părților beligerante:

Ucraina:

1.) Negocieri numai după retragerea trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean .

2.) Obligația Rusiei de a suporta costurile de reconstrucție.

3.) Condamnarea liderilor ruși responsabili de atac.

4.) Aderarea la NATO după încheierea războiului.

5.) Garanții de securitate din partea statelor desemnate de Ucraina.

Rusia:

1.) Neutralitatea consolidată a Ucrainei – fără aderare la NATO.

2.) Fără staționare a trupelor americane și a altor trupe NATO pe teritoriul ucrainean.

3.) Recunoașterea regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson ca teritoriu rusesc.

4.) Limitarea forțelor armate ucrainene în general și a fiecărui tip de arme.

5.) Negocieri cu SUA/NATO privind controlul armamentului, mecanisme de verificare pentru sistemul de apărare împotriva rachetelor din Polonia și România.

Ambele părți au formulat cerințe pentru concluziile negocierilor care sunt imposibil de îndeplinit în această formă. Este esențial să se renunțe la toate ele. China oferă o abordare rezonabilă: invită părțile să reia discuțiile de pace fără condiții.

Statele Unite ar trebui să facă presiuni asupra președintelui ucrainean pentru a negocia. În plus, SUA (și NATO) trebuie să fie pregătite să se angajeze în negocieri privind controlul armelor, inclusiv măsuri militare de consolidare a încrederii.

Faza I – încetarea focului

1.) Consiliul de Securitate al ONU

  • adoptă, în conformitate cu articolul 24 paragraful 1 din Carta ONU, în conformitate cu responsabilitatea principală conferită de membrii săi pentru menținerea păcii și securității internaționale, un plan și un calendar pentru încetarea focului și pentru negocieri în vederea încheierii războiului din Ucraina și a restabilirii păcii,
  • stabilește o încetare generală și deplină a focului între părțile beligerante, Rusia și Ucraina, cu efect din „ziua X”. Încetarea focului va fi fără excepții și fără limitări sau aranjamente speciale, indiferent de amplasarea forțelor armate și a sistemelor de armament adverse. Aceasta este obligatorie și este pusă în aplicare în mod general și complet,
  • încredințează unui Înalt Comisar pentru pace și securitate în Ucraina responsabilitatea politică pentru punerea în aplicare a calendarului și a programului, precum și a tuturor măsurilor decise de Consiliul de Securitate al ONU referitor la acest subiect,
  • ia decizii privind desfășurarea unei forțe de menținere a păcii a ONU(16) , în conformitate cu capitolul VII din Carta ONU, însărcinată cu respectarea și aplicarea încetării focului și a măsurilor de securitate și militare convenite între părțile conflictului.

2.) Părțile implicate în conflict încetează toate ostilitățile la data stabilită de Consiliul de Securitate al ONU („ziua X »).

3.) Începând cu această dată, nu se mai furnizează arme și muniții Ucrainei. De asemenea, Rusia încetează să mai furnizeze arme și muniții forțelor sale din teritoriile ocupate începând cu 24 februarie 2022 și din Crimeea.

4.) Toate forțele străine neregulamentare, consilierii militari și personalul de informații ale ambelor părți beligerante sunt retrase de pe teritoriul ucrainean până în Ziua X +10.

Faza II – Negocieri de pace

1.) Negocierile de pace încep în ziua X + 15, sub președinția Secretarului General al ONU și/sau a Înaltului Comisar ONU pentru Pace și Securitate în Ucraina, la sediul ONU din Geneva.

2.) Ambele părți la conflict își reafirmă hotărârea de a purta negocieri cu intenția fermă de a pune capăt războiului și de a căuta o soluționare pașnică și durabilă a tuturor problemelor în litigiu. Părțile vor ține seama de scrisorile Rusiei către Statele Unite și NATO din 17 decembrie 2021, în măsura în care acestea sunt relevante pentru negocierile bilaterale, și de documentul de poziționare al Ucrainei pentru negocieri din 29 martie 2022, și vor construi pe baza rezultatelor negocierilor de la Istanbul.

3.) Elemente ale unui acord negociat:

a) Părțile implicate în conflict

  • nu se vor considera pe viitor ca adversare și se vor angaja să revină la principiile securității egale și indivizibile,
  • se angajează să renunțe la amenințarea și la utilizarea forței,
  • se angajează să nu ia nicio măsură de pregătire a războiului împotriva celeilalte părți,
  • se angajează să dea dovadă de transparență în planificarea și exercițiile lor militare și de o mai mare previzibilitate în acțiunile lor militare și politice,
  • acceptă desfășurarea unei forțe de menținere a păcii a ONU pe teritoriul ucrainean într-o zonă cu o lățime de 50 km de la granița cu Rusia, incluzând regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson în limitele lor administrative,
  • se angajează să rezolve toate disputele fără utilizarea forței prin medierea Înaltului Comisar al ONU sau, dacă va fi necesar, a statelor garante. Dreptul Ucrainei la autoapărare individuală și colectivă în temeiul articolului 51 din Carta ONU nu ar fi afectat.

b) Rusia

  • își retrage forțele armate de pe teritoriul Ucrainei până la frontierele de la 23 februarie 2022,
  • își retrage forțele armate pe teritoriul său la nu mai puțin de 50 km de frontiera ucraineană desfășurate în această zonă începând cu 24 februarie 2022.

c) Ucraina 

  • își retrage forțele sale armate dintr-o zonă situată la cel puțin 50 km de frontiera rusă, inclusiv din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson,
  • declară statutul său de stat neutru drept permanent și nu aderă la nicio alianță militară. Suveranitatea, integritatea teritorială și independența statală ale Ucrainei se asigură prin garanții corespunzătoare din partea puterilor garante. Garanțiile nu s-ar aplica Crimeii și regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson în cadrul fostelor lor frontiere administrative,
  • renunță la dezvoltarea, deținerea și desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său,
  • nu va permite desfășurarea permanentă sau temporară a forțelor armate ale unei puteri străine sau a infrastructurii militare a acesteia pe teritoriul său,
  • nu va permite exerciții și manevre ale forțelor armate străine pe teritoriul său,
  • va pune în aplicare plafoanele convenite[18] pentru forțele armate ucrainene în termen de doi ani.

d) Problemele legate de Crimeea și Sevastopol vor fi negociate bilateral pe canale diplomatice în termen de 15 ani și rezolvate prin renunțarea la forța militară.

e) Viitorul statut al regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson va urma să fie hotărât de comun acord în cadrul negocierilor. Rusia va permite refugiaților să se întoarcă. În cazul în care partenerii de negociere nu reușesc să ajungă la un acord în această privință, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Pace și Securitate în Ucraina va organiza un referendum în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a tratatului de pace, în cadrul căruia populația ar decide asupra viitorului statut. Îndreptățiți să participe ar fi cetățenii ucraineni care erau rezidenți în mod permanent în aceste regiuni la 31.12.2021. Rusia și Ucraina se angajează să recunoască rezultatele referendumului și să le pună în aplicare în legislațiile lor naționale respective până la sfârșitul anului în care a avut loc referendumul. În ceea ce privește populația din regiunile care ar opta să rămână în cadrul Ucrainei, guvernul ucrainean va încorpora în constituția sa drepturile minorităților în conformitate cu standardele europene și le va pune în aplicare până la sfârșitul anului în care a avut loc referendumul (în conformitate cu Acordul Minsk II).

f) Statele garante, care sunt membre ale Uniunii Europene, vor promova aderarea Ucrainei prin sprijinirea statului de drept și a reformelor democratice.

g) Reconstrucția economiei și a infrastructurii ucrainene va fi promovată prin intermediul unei conferințe internaționale a donatorilor.

h) Ambele părți vor participa și vor sprijini în mod constructiv o Conferință privind securitatea și cooperarea în Europa în formatul CSCE, cu scopul de a stabili o ordine europeană de securitate și pace. Conferința va avea loc în termen de un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de pace.

i.) Tratatul va intra în vigoare imediat ce ambele părți și cinci state garante vor fi semnat tratatul și, dacă necesar, parlamentele acestor state îl vor fi aprobat, iar Ucraina își va fi înscris în lege statutul de stat neutru, independent și nealiniat (fără a avea ca obiectiv aderarea la NATO) prin modificarea constituției sale.(19)

k) Eventualele întârzieri nu justifică nici încălcarea încetării focului, nici retragerea din acordurile încheiate până în prezent.

Faza III – O ordine europeană de securitate și pace

Pe termen lung, numai o ordine de securitate și pace europeană poate garanta securitatea și libertatea Ucrainei, în care Ucraina și Rusia să-și aibă locul. O arhitectură europeană de securitate în care poziția geostrategică a Ucrainei nu va mai juca un rol-cheie în rivalitatea geopolitică dintre Statele Unite și Rusia. Modalitatea de a realiza acest lucru este o conferință în formatul OSCE care să se bazeze pe progresele mari realizate în „Carta de la Paris” care să o dezvolte în continuare, ținând cont de actualul cadru strategic și de securitate.

Publicat: 28/8/2023

Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu este doctor în matematică, profesor universitar, membru în Biroul Executiv al Partidului Socialist Român.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.