★ Socialistul.ro

• Tweet

S-a îndepărtat de noi, meteoric, marele ARBITRU și continuă să se îndepărteze. Noi, mai singuri, mai goi, continuăm să scrutăm, cu mâna streașină la ochi, drumul său galactic. Nu mai „fluturăm batista” căci sigur nu ne mai vede. Halucinat de ceea ce se întâmplă în jurul nostru eu mai sper în întoarcerea lui, ca în întoarcerea „Cometei Nuștiucare”. Dacă aceasta revine după un „amar” de ani de ce n-ar reveni și el? Pentru curățenia trăirii noastre, oameni ca el, dacă nu chiar el, trebuie să apară din timp în timp.

         A fost FIDEL un „personaj controversat”, după cum susțin gurile spurcate?! Era, mai degrabă, atît de direct și radical că numai „idioții politici” mai puteau pune la îndoială direcția (și sensul de pe..) drumului său politic. A trăit numai pentru CUBA, fascinanta lui Cubă, sau a fost cel mai mare internaționalist care s-a perindat pe Pământ de la Iisus încoace? N-a fost un mare teoretician, ca Marx, doar pentru că „nu a avut timp”. I-ar fi trebuit trei vieți sau, poate, patru. Teoriei i-a preferat practica și, astfel, a fost întotdeauna acolo unde era nevoie de el. În America, în Europa, în Africa, în Asia…. Nu, în alte galaxii nu a ajuns încă. Poate acuma. Lenin a visat, numai, la internaționalismul proletar. El a încercat și, în bună parte, a reușit să-l însăileze cu multă pricepere, migală și fermitate. A fost mai pragmatic decât Lenin. Și-a dat seama că „fapta” înseamnă mai mult decât cuvântul.

         A fost marele „înfăptuitor” al punerii în practică a teoriei durabilității. El a fost singurul printre „muritorii deștepți” contemporani care a înțeles ce înseamnă dezvoltare durabilă. Ce a înfăptuit el este tot atât de trainic ca Piramidele Faraonilor din Egipt sau ca impresionantele vestigii precolumbiene de la MACHUPICCHU. Ce a „construit” el nu se va „dărâma” multe sute de ani de acum în colo. Au încercat „termitele” politice să cânte prohodul operei lui FIDEL. La moartea sa, biologică și atât, au strigat „gata cu CUBA!” (COMUNISTĂ).  Au dansat ca strigoii din cimitirele iadului, pe străzile orașelor din California, dar s-au ales cu atât. Prea mult și cu cât s-au ales. Pe cât de măreț a fost FIDEL pe atât de măreț este și poporul cubanez in FIDELITATEA lui față de FIDEL. Cred că acest popor este, până în prezent, singurul pe care nu l-a mai putut cumpăra (corupe) spurcatul dolar american. Experiențele pe care cubanezii le-au trăit „antebatista” sunt greu de imaginat și de uitat.

         Apreciat de oamenii deștepți de pe Pământ ( Papa Ioan Paul al II – lea, scriitorii cei mai „de rasă” ai Americii Latine, sportivi renumiți, medici, profesori universitari, Președinți de State ș.a.m.d.) a fost el însuși un mare erudit. A înțeles, cel mai bine, că a „elibera” înseamnă a duce un popor spre „lumina” învățăturii, înseamnă a-l elibera, în primul rând, din întunericul analfabetismului. A fost, poate, cel mai PRAGMATIC ÎNȚELEPT. A trăit fericirea de a fi înțeles de cei mulți, de cei mai mulți. Alături de Eduardo Galeano și de toată pleiada de scriitori de elită ai Americii Latine, a înțeles că „Americii Latine i-a fost uzurpată memoria” și că este imperios necesară „recuperarea memoriei sechestrate a întregii Americi și mai ales a Americii Latine”.

         Mărețul FIDEL, alături de JOSE MARTI, reprezintă inestimabilul aport al CUBEI la efortul comun al Statelor Americane pentru ELIBERARE.

                            23. 11. 2017