Uciși de sistem

Săptămâna aceea a început rău.  Pe 20 ianuarie curent un avion a aterizat forţat în Munţii Apuseni. Aparatul efectua un zbor destinat Agenţiei Naţionale de Transplant, pentru prelevarea unor organe. Avionul era pilotat de un profesionist  şi avea la bord o echipă de medici specialişti de primă clasă. Hazardul (nu am îndrăznit să spun Divinitatea) a hotărât să pună mănunchiul de oameni inimoşi la grea încercare. Cu pricepere, măiestrie şi stăpânire de sine – contestate ulterior de proştii neamului – pilotul reuşeşte să aşeze avionul pe pământ cu toţi pasagerii, şase la număr, în viaţă. Minunea s-a petrecut pe vârful unui munte,  într-o pădure de brazi tineri. Pare un început de film eroic ce se termină, însă, ca film de groază cu două victime mortale. Au decedat pilotul şi singura fată care participa la misiune, o studentă la medicină. Au murit cu zile, asasinate de prostia, incompetenţa, impostura, perversitatea loazelor care au fost „promovate politic”. Ţara, România adicătelea, orbecăia confuză prin eter încercând să localizeze epava avionului prăbuşit. Dar cum să priceapă virtuţile câmpului electromagnetic şi cum să ştie să le folosească, pentru scopul nobil al salvării victimelor accidentului, văcarii analfabeţi promovaţi, ca viţeii la poarta nouă, în funcţii pentru care ei sunt nimeriţi ca nuca-n perete? Pentru aceşti idioţi politici ai neamului totul este „naşpa”.  „NAŞPA” este emblema României postdecembriste. Sigur este un cuvânt pe care Bădia Eminescu nu l-ar cunoaşte şi, fără îndoială, nu l-ar recunoaşte. Dar ce importanţă are?  Nimic nu mai are nici o importanţă într-o ţară naşpa. Nici chiar oamenii, mai ales oamenii de valoare, care-i pot fi de folos.  Acum elita societăţii este formată de indivizii naşpa. Pe ei îi poţi observa oricând şi oriunde. Ei sunt omniprezenţi şi omnipotenţi. Ei „garantează” unul pentru celălalt. Şi, astfel, poţi citi pe panouri mari cum „oligofrenul naşpa” garantează pentru „ibovnica naşpa”. Am ajuns, forţaţi de împrejurări, să mâncăm naşpa, să ne îmbrăcăm naşpa, să trăim naşpa. Dar ceea ce nu înţelege această ţară naşpa este că viitorul ei va fi naşpa dacă va continua să trăiască în sistemul capitalist care s-a dovedit toxic şi… naşpa. România ar mai avea o şansă, tot aşa cum şi victimele accidentului au avut, dacă cei care le-au găsit şi le-au salvat îşi vor descoperi şi îşi vor salva şi ŢARA. Dacă nu, totul va fi naşpa.