• mar. apr. 23rd, 2024

SOCIALISTUL.RO

Schimbarea e tot mai aproape!

Partidul Socialiștilor Europeni – PES și Partidul Stânga Europeană – PSE

Pentru a evita confuzia ce se face curent, între PSE și PES, PSE fiind acronimul Partidului Stânga Europeană și PES al Partidului Socialiștilor Europeni, am să aduc câteva precizări privind marea diferență dintre Partidul Stânga Europeană (din care face parte partidul nostru, Partidul Socialist Român) și Partidul Socialiștilor Europeni (din care face parte Partidul Social Democrat).
Ca vechi politician, aș fi tentată să spun că mă refer, în primul rând, la ideologie, marxismul pentru Partidul Stânga Europeană și social-democrația pentru Partidul Socialiștilor Europeni. Dar nu mai suntem așa de naivi, nu mai putem accepta „aburelile politicianiste”, despre ideologie se mai poate vorbi numai în cazul unei vieți politice normale, ca să nu spun corecte. Dacă a fost vreodată așa și în ce parte a lumii este discutabil, poate cândva, poate și acum prin zone ale Asiei sau Americii Latine, poate… (Sigur, când spun o viață politică corectă nu mă refer la diversiunea, ca să nu spun ipocrizia, de origine americană, „political correctness, corectitudine politică”, care impune ca „oamenii să aibă grijă să nu se exprime sau să acționeze într-un fel în care ar putea să ofenseze, excludă sau marginalizeze un anumit grup de oameni dezavantajați social sau discriminați”. Political correctness în Merriam Webster Learner’a Dictionary se definește: „agreeing with the idea that people should be careful to not use language or behave in a way that could offend a particular group of people”. Altfel spus, este un alt mod de „a pune pumnul în gură”, de a-i interzice pe opozanți. Asta este „marea democrație americană”!).
Mai putem crede că în timpul vieții noastre acționăm într-un mediu politic sănătos?
NU!, mediul politic este grav bolnav, majoritatea actorilor politici sunt bolnavi de „finanțită” și, dacă acceptă „leacul”, ajung la putere, se țin strâns de funcții și răspund la toate chemările vindecătorilor, adică la rezolvarea solicitărilor lor de stăpânire a tot ceea ce poate produce „finanțe”, a resurselor, a activelor, a oamenilor. Asta se petrece indiferent de arie, la nivelul țării, la nivelul Europei sau la nivel mondial.
Pentru că am pornit de la partidele europene, am să insist puțin pe „foamea” social-democrației de a înghiți electoratul stângii, prin orice mijloace. Și în țară și pe plan internațional, social-democrația și-a dovedit limitele și parșivenia, se declară de centru-stânga dar face numai politică de dreapta.
Iată un exemplu, deja foarte cunoscut, din istoria apropiată. În primăvara anului 2019, cu cca. două luni înaintea alegerilor europarlamentare, asistam la agitația tuturor partidelor europene pentru a-și prezenta oferta electorală și candidații și, mai ales, forța partidului și a partidelor componente. În acest context, în perioada 22-23 februarie 2019, a avut loc, la Madrid, Congresul Partidului Socialiștilor Europeni, moment de demonstrare a „unității” și puterii partidului în fața electoratului, de revendicare a Stângii Europene.
Despre ce unitate vorbeau?
Este suficient să ne amintim luările de poziție anterioare, ale fostului Președinte al PES, bulgarul Serghei Stanișev sau ale Prim-Vicepreședintelui Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, față de Partidul Social Democrat din România și președintele lui, Liviu Dragnea. (Cea mai vocală figură a Partidului Socialiștilor Europeni era/este  olandezul Frans Timmermans, Prim-Vicepreședinte al Comisiei Europene și Comisar european pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale. Așa cum apare în mass media, un bun prieten al trădătoarei intereselor României, Monica Macovei, un dușman al oamenilor muncii europeni și, implicit, al românilor. La acel congres al Partidului Socialiștilor Europeni, acest dușman al românilor a fost desemnat candidat al PES la conducerea Comisiei Europene. Pentru susținerea sa de către întregul electorat de stânga european și-au permis să vorbească și în numele Stângii Europene. Am sperat că minciuna va avea picioare scurte și acest individ să nu obțină ce își dorește, dar bucuria a fost amară pentru că a fost aleasă Ursula von der Leyen, reprezentanta Partidului Popular European – PPE și, cum spune un vechi proverb românesc, „Am scăpat de dracu, dar am dat de tac´so”.)
Revenind la congresul PES, dacă despre unitate nu putea fi vorba, era despre putere?
Da! Aici se poate aprecia că PES a făcut, în instituțiile europene, toate jocurile Partidului Popular European – PPE, într-un singur cuvânt, toate jocurile dreptei. Face însă eforturi permanente să apară în fața alegătorilor drept un partid de stânga, de la culoarea simbolurilor până la autoaprecierea că este reprezentantul STÂNGII EUROPENE. Această minciună și această obrăznicie este constant contracarată de Partidul Stânga Europeană și partidele naționale ce îl compun, cu toate că este aproape imposibil să reacționezi la toate falsurile și minciunile politice pe care le prezintă zilnic, cu ifose de adevăr, mass media internă și internațională, obedientă, aservită celor care plătesc mai bine.
Poate că aș fi tentată, și în acest caz, să cred că este vorba de neștiință sau confuzie însă, cunoscând foarte bine realitatea politică europeană, am convingerea că este voința social-democrației europene, în egală măsură și a partidelor naționale de aceeași sorginte,  de a captiva electoratul de stânga.
Nimic nou sub soare, la nivel național ne confruntăm cu aceeași situație și, am să exemplific doar cu mediul politic românesc: Partidul Social Democrat, cu denumirile sale anterioare, a distrus, în timp, majoritatea partidelor aflate la stânga sa pe eșichierul politic, prin cadrul legislativ specific partidelor și campaniilor electorale prohibitiv, prin șantajarea sau mituirea unor președinți.  Ba chiar și prin furt! Vă mai amintiți, în anul 2006, și-au schimbat culorile partidului din albastru și alb, în roșu și alb. Ce reprezintă steagul de culoare roșie? Nu cumva cel mai vechi simbol al comunismului? L-au furat de la adevăratele continuatoare ale tradiției partidelor comuniste, socialiste și muncitorești, tocmai pentru a păcăli electoratul, mai puțin cunoscător, asupra adevăratelor lor intenții.
Pentru a încerca o clarificare cu privire la marile partide și alianțe de partide europene, amintesc  că  Parlamentul European este format din 705 deputați și este organizat în șapte grupuri politice: Grupul Partidului Popular European (PPE – 176), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților al  Partidului Socialiștilor Europeni și partidelor social-democrate aliate (S&D – 144), Grupul Renew Europe (ALDE&R – 102), Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verts/ALE – 71), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE – 64), Grupul Identitate și Democrație (ID – 64), Grupul Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL – 38), Grupul Deputaților neafiliați (NI – 46) – ultima actualizare, februarie 2023.
În continuare, mă voi referi la partidele în discuție: Partidul Socialiștilor Europeni și Partidul Stânga Europeană.
Partidul Socialiștilor Europeni (Party of European Socialists), acronim PES, a fost fondat în anul 1992, are ca ideologie politică social-democrația și se poziționează la centru-stânga. În prezent este condus de Stefan Löfven, fost prim-ministru al Suediei, are în componență 33 de partide social-democrate, socialiste și laburiste, din Uniunea Europeană și Norvegia. PES  formează, ca mărime,  al doilea grup europarlamentar, deputații săi reprezintă: Partidele Socialiste din Franța, Portugalia; Partidele social-democrate din  Austria,  Danemarca, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Ungaria; Partidul Muncii din Olanda; Partidul Socialist Muncitoresc din Spania etc.
Dacă privim spre Uniunea Europeană constatăm că situația acesteia se deteriorează de mai mulți ani iar contrareacția principalilor actori devine din ce în ce mai agresivă, de la nesupunere, cazul Italiei, până la renunțarea la calitatea de membru, cazul Marii Britanii. Exacerbarea politicii neoliberale și a puterii capitalului care domină instituțiile europene și majoritatea guvernelor naționale în ultimii ani au adâncit dezechilibrele macroeconomice, au accentuat politicile de austeritate, au sacrificat drepturile oamenilor muncii, drepturile și libertățile cetățenilor, au diminuat suveranitatea popoarelor, cooperarea și solidaritatea reală, au reintrodus inegalitatea între sexe, au amplificat criza refugiaților etc. Și toate acestea au determinat deja, în multe state, absenteismul electoral și modificarea spectrului politic prin pierderea încrederii electoratului în partidele tradiționale concomitent cu  ascensiunea extremei drepte și/sau apariția unor partide și formațiuni fantomă, majoritatea create de neoliberali, în încercarea lor de a păcăli și pe mai departe electoratul.
Cel mai grav derapaj politic este cel al social-democrației, care se află într-o profundă degringoladă, care neputând face față gravelor contradicții sociale create de criza financiară mondială și de criza datoriilor în interiorul Uniunii Europene, reacționează ca un veritabil actor al dreptei.
Gravitatea realității politice, economice și sociale din țările europene este demonstrată nu numai de cifre și comparații, ci de amploarea protestelor și complexitatea revendicărilor reprezentanților celor opresați din mari state „democratice”, simboluri ale imperialismului finanțist, dacă ar fi să ne referim numai la ultimele intrate în arenă – Franța, Germania și Belgia.
Partidul Stânga Europeană, Party of the European Left, acronim PSE, fondat în ianuarie 2004, în cadrul congresului de la Roma, cu scopul de a putea participa la alegerile europarlamentare din iunie 2004, se poate considera, încă, un partid tânăr și, cu toate acestea, are rezultate pozitive, nu numai cu referire la numărul europarlamentarilor aleși sau a pozițiilor obținute, de unele partide componente, în instituțiile legislative și executive din țările de origine, dar și prin amploarea și eficiența programelor politice. În lumea politică europeană, Partidul Stânga Europeană (PSE) este apreciat drept „partidul de la stânga stângii”, mai pe românește partidul de la stânga Partidului Socialiștilor Europeni (PES), deoarece partidele sale componente sunt partide socialiste, comuniste, muncitorești și verzi, care continuă tradițiile mișcării de stânga.
În această etapă, Partidul Stânga Europeană este format din 25 de partide membre, 11 partide observatoare și 9 partide partenere, din statele Uniunii Europene și din câteva state din afara Uniunii, ca: Republica Moldova, Turcia, Belarus, Elveția.
Conform statutului, PSE este condus de Congresul partidului, ce se desfășoară odată la trei ani; Adunarea generală, care anual poate lua hotărâri importante în probleme delegate de Congres, și Consiliul Președinților. Activitatea curentă este coordonată, planificată și executată de către Biroul Executiv, format din reprezentanții partidelor membre, câte doi – un bărbat și o femeie – care se întâlnește trimestrial; de Secretariat, format din 10 membri, care se întâlnește lunar și de  grupurile de lucru specializate pe următoarele tipuri de probleme și relații: Agricultură, Comunicații, Educație, LGBT, Mediu înconjurător, Migrație, Pace, Servicii publice, Tineret, Africa, Asia, America de Nord, America Latină, Orientul Mijlociu, Țările Central și Est Europene.
În mod constant și consecvent, în Biroul Executiv se analizează și, după caz, se hotărăște asupra problemelor majore: situația și perspectivele stângii europene și a stângii în țările partidelor componente, evoluția situației economico-sociale în fiecare țară reprezentată, adâncirea crizei sociale cauzată de politica neoliberală, crearea armatei Uniunii Europene, relațiile UE – SUA, relațiile China – SUA, scăderea în sondaje a partidelor componente și dificultățile în păstrarea electoratului tradițional și atragerea celor indeciși, pregătirea alegerilor europarlamentare și lansarea Platformei comune, lărgirea PSE, ascensiunea populismului și fărâmițarea stângii din interior etc.
Documentele programatice ale PSE au fost completate și adaptate condițiilor concrete ale mediului politic în cadrul congreselor ce au urmat: Atena (2005), Praga (2007), Paris (2010), Madrid (2013), Berlin (2016), Malaga-Benalmadena, Spania (2019) și Viena (2022). Președinții partidului, în ordine cronologică, cu funcțiile politice deținute la momentul alegerii, au fost: Fausto Bertinotti – Lider al Partidului Rifondazione Comunista din Italia (2001-2007), Lothar Biski – Copreședinte al Partidului DIE LINKE (Stânga) din Germania (2007-2010), Pierre Laurent – Secretar Național al Partidului Comunist Francez (2010-2016), Gregor Gysi – Șeful grupului parlamentar DIE LINKE în Bundestag (2016-2019), Heinz Bierbaum – membru al conducerii DIE LINKE (2019 – 2022) și Walter Baier – fost Președinte al Partidului Comunist din Austria (2022 – prezent).
Grupul europarlamentar al PSE denumit, GUE/NGL, este Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (în franceză – Gauche unitaire européenne/Gauche verte nordique, în engleză – European United Left/Nordic Green Left) este format din 38 de deputați. Cronologic, liderii grupului europarlamentar au fost: Francis Wurtz (Partidul Comunist Francez, 2004-2009), Lothar Bisky (DIE LINKE, 2009-2012), Gabriele Zimmer (DIE LINKE, 2012- 2019) și Manon Aubrey (France Insoumise, Franța) și Martin Schirdewan (DIE LINKE) , din 2019 până în prezent.
Grupul este activ, acționează pentru promovarea liniilor programatice ale Stângii Europene, participă la toate acțiunile importante ale partidului, intervine și chiar se deplasează în diverse state europene pentru a sprijini acțiunile stângii. De exemplu, noi ne-am bucurat de ajutorul Gabrielei Zimmer, fosta președintă a grupului europarlamentar, care, la solicitarea noastră în B.Ex.PSE, a intervenit direct la Parlamentul României pentru sistarea aprobării Legii de interzicere a însemnelor (simbolurilor) comuniste; a participat la protestele din Moldova împotriva exploatării gazelor de șist. A fost în primul rând al protestelor împotriva semnării Acordului de Liber Schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, a mobilizat toate   eforturile pentru aprobarea în Parlamentul European a unor valori unice, obligatorii în toate statele Uniunii Europene, pentru salariul minim și pensia minimă.
Acum, grupul se remarcă prin inițiativele sale împotriva austerității, pentru solidaritate și justiție socială, pentru dezvoltare durabilă, pentru combaterea extremei drepte.
Lucia STANCIU
10.03.2024

ing. Lucia Stanciu

vicepreședinte al Partidului Socialist Român

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.