Repere privind Industria extractivă a cărbunelui în România
În socialism
Începând cu anul 1950 prospecțiunile geologice au pus în evidență mari zăcăminte de cărbune energetic, mai ales pe teritoriul Olteniei, iar începând cu anul 1956 a început deschiderea primelor mine, în bazinul Motru și a primei cariere de lignit, în bazinul Rovinari.
Zăcămintele de cărbune energetic din Oltenia se întind din județul Mehedinți și până în județul Vâlcea astfel: în județul Mehedinți au fost deschise minele Zegujani și Hușinicioara.
Tot în această zonă a fost deschisă cariera Huşnicioara.
Cărbunele extras din aceste unități era direcționat pentru alimentarea centralei de la Halânga, care producea energie electrică pentru Municipiul Drobeta Turnu Severin și Uzina de apă grea de la Puținei.
În bazinul minier Motru s-au deschis minele : Motru Vest, Lupoaia, Roșiuța, Ploștina, Leurda și Horăști.
Perimetrele perspectivă acolo sunt Samarinești și perimetrul Ploștina Sud.
În bazinul minier Jilț au fost deschise minele Tehomir, Drăgotești, Mătăsari și cariera Jilț Nord și Jilț Sud.
Perimetrul de perspectivă în acest bazin este cariera Tehomir.
Bazinul minier Rovinari cuprinde minele Pinoasa, Fărcășești și Urdari.
Tot în acest bazin au fost deschise carierele Balta Uncheșului, Cicani, Beterega Vest, Beterega Est, Rovinari Est (Poiana) cariera Gârla, cariera Tismana 1, Tismana 2, cariera Pinoasa și cariera Urdari.
Bazinul minier Albeni cuprinde:
Mina Albeni, cariera Poiana Seciu 1 și cariera Buztuchin
În perimetrul Berbești-Vâlcea au fost deschise minele: Berbești Vest, Berbești Nord, Cucești, Armășești acum și carierele Olteț și Panga
Tehnologii de exploatare a cărbunelui energetic în România
Exploatările miniere la suprafață din Oltenia au fost primele exploatări care au fost deschise în zonele de luncă.
Utilajele de exploatare au fost produse în cea mai mare parte în România socialistă.
Utilaje pentru exploatarea subterană
Uzinele Unio Satu Mare produceau locomotive diesel electrice precum și transportoare cu bandă de cauciuc.
Uzinele Mecanice Filipeștii de Pădure, din județul Prahova, produceau complexe mecanizate de abataj, combine de înaintare, precum și transportoare cu racleți.
Uzinele Mecanice Timișoara au produs sub licență Krupp excavatoare cu rotor de tip 1400 metri cubi capacitate orară, precum și excavatoare de concepție românească cu rotor de tip 1300 metri cubi capacitate orară.
Uzinele Progresul Brăila produceau excavatoare cu capacitate de 1,2 metri cubi 2,4 metri cubi 3 metri cubi, folosite la decopertarea preliminară a zăcămintelor de cărbune.
Producția de cărbune energetic până la 22 Decembrie 1989
Cea mai mare producție realizată, privind cărbunele energetic din Oltenia, a fost de 80 milioane tone.
Situația industriei de extracție a cărbunelui energetic după contrarevoluția declanșată prin acțiunea militară cu sprijin extern din 22 Decembrie 1989
Începând cu anul 90 producția de cărbune energetic a intrat în declin datorită desființării Comitetului de Stat al Planificării (C.S.P.) precum și din cauza condițiilor impuse ulterior de preaderare la Uniunea Europeană.
Astfel începând cu anul 1999, la indicația Uniunii Europene, au fost întocmite documentațiile de închidere a exploatării în subteran a cărbunelui energetic din Oltenia.
De asemenea a fost închisă și exploatarea de suprafață Urdari și micro cariera Moi
Astăzi mai sunt în exploatare în Oltenia doar carierele pentru extragerea cărbunelui energetic, dintre care unele au rezervele epuizate, fără a se deschide noi cariere.
Au fost desființate și uzinele de utilaj minier de la Filipeștii de Pădure, precum și Uzina Mecanică 6 Martie Timișoara, producătoare de excavatoare cu rotor și mașini de haldat, precum și mașini de scos și de pus cărbune energetic în depozit.
Tot din cauza prevederilor Uniunii Europene, Combinatul Energetic Hunedoara a închis aproape toate unitățile de exploatare în subteran a cărbunelui energetic de tip huilă, acţiune care a dus și la închiderea termocentralei Mintia de lângă Deva, rămânând în funcțiune deocamdată centrala Paroșeni.
În ceea ce privește combinatul minier Oltenia, au avut loc reduceri periodice de personal productiv, deși există perimetre miniere cu resurse mari de cărbune energetic.
Având în vedere cele menționate, până în anul 2030, conform cerințelor Uniunii Europene, producția de energie electrică pe bază de cărbune în România trebuie să înceteze, ţara devenind dependentă de importurile de energie electrică.
Dr. inginer geolog Gheorghe Ghiţă, Ing. Golea Dorina
Foto : Excavator la lucru în cariera de cărbune