Cu ocazia zilei de 23 August-Ziua Eliberării, Comitetul Judeţean Dolj al Partidului Socialist Român şi Comitetul Judeţean Dolj al Uniunii Tineretului Socialist au desfăşurat o serie de activităţi dedicate aniversării a 75 de ani de la Insurecţia Naţională Antifascistă şi Antiimperialistă din 1944.
Programul manifestărilor a inclus o expoziţie de fotografii şi cărţi, legate de razboiul antihitlerist, o conferinţă-dezbatere şi concursuri sportive.
Un moment deosebit l-a constituit depunerea de coroane de flori la monumentul ostaşilor români dar şi la monumentul ostaşilor sovietici căzuţi în razboiul împotriva fascismului, ce se află în oraşul Craiova.
La programul desfaşurat în zilele de 22-23 august sub deviza « Ieri, Azi, Mâine : Nu Fascismului, Nu Razboiului ! » au participat şi membri ai Asociaţiei pentru Emanciparea Muncitorilor, ai Asociaţiei „Critica Socială”, ai Asociaţiei de Studii Sociale, reprezentanţi ai mass-media, militanţi pentru drepturile omului şi alţi invitaţi.
În cadrul dezbaterii organizate la clubul socialist s-a evidenţiat că prin insurecţia militară de la 23 August 1944 din România, a fost răsturnată dictatura militaro-fascistă a lui Ion Antonescu şi a fost anulată alianţa cu Germania hitleristă, iar din cursul noptii de 23/24 august 1944, România s-a alăturat Naţiunilor Unite.
În intervenţia sa dr. ing. Gheorghe Ghiţă – preşedintele Comitetului Municipal Craiova al P.S.R. a subliniat că acţiunea a fost posibilă datorită unui larg consens naţional la care au ajuns forţele politice, între care şi Partidul Comunist Român, având sprijinul armatei şi chiar al instituţiei monarhice, permiţînd ulterior, , prin sacrificiul militarilor români şi al celor sovietici, eliberarea teritoriului naţional de sub stăpînirea armatelor germano-hitleriste şi maghiaro-horthyste.
S-au evocat cu emoţie şi conducătorii celor trei mari puteri aliate, dar şi conducători militari români precum şi mareşalul sovietic Rodion Malinovski care a condus operaţiunile militare pe acest front.
23 August a făcut posibilă declanşarea procesului de înlăturare a măsurilor antidemocratice, de tip fascist, prin care au fost edificate regimurile dictatoriale anterioare, adoptatându-se şi legi reparatorii pentru victimele acelor regimuri, dar şi de condamnare a criminalilor de război, a celor vinovaţi de dezastrul ţării.
În cursul dezbaterilor au fost omagiate forţele rezistenţei antifasciste din perioada războiului sau din perioada interbelică, în cadrul cărora rolul esenţial l-a avut mişcarea muncitorească şi comunistă, împreună cu alte forţe politice de orientare democratică.
Prin expunerea pe care a făcut-o şi prin prezentarea unor documente prof. dr. Silviu Şomîcu a subliniat semnificaţia rezistenţei antifasciste europene, evocînd personalităţi şi acţiuini ale mişcării de partizani din Franţa, Italia, Rusia, Cehoslovacia şi din Balcani, subliniind rolul deosebit jucat de Armata Populară de Eliberare în Yugoslavia şi EAM-ELAS în Grecia, organizate de partidele comuniste din aceste ţări.
În intervenţiile lor vorbitorii au condamnat tendinţele actuale de revizuire a istoriei şi denaturare a adevărului privind al doilea război mondial şi perioada postbelică.
Aceste tendinţe se manifestă prin minimalizarea sau chiar negarea atrocităţilor comise de fascism, sau prin încercarea de a echivala nazismul cu comunismul, realizînd o simetrie absurdă între călăi şi victime.
În multe din ţările Europei de Est, dar şi la nivelul U.E. autorităţile tolerează sau chiar aprobă renaşterea unor mişcări fasciste, în acelaşi timp în care cel mai consecvent duşman al acestor curente, mişcarea comunistă este criminalizată.
În încheierea reuniunii s-a concluzionat asupra necesităţii de acţiune împotriva tendinţelor de renaştere a ideilor fasciste dar şi împotriva acţiunilor războinice de factură neocolonială purtate de puterile occidentale în lume sau a noii curse a înarmărilor declanşate de S.U.A. în care a fost târâtă şi România.