Multe persoane au avut un zambet pe buze auzind ca ciobanii  vor sa vina la Bucuresti pentru ca legea votata de curand nu le mai permite sa tina pe langa stana decat 3 caini la munte, 2 la deal si 1 la campie. Cauza s-a bucurat de simpatie inca de la inceput, fiind imbratisata si de mass media.
Mitingul desfasurat marti, 15.12.2015, a avut un caracter inedit. In fata Parlamentului s-au adunat in jur de 3000 de ciobani, imbracati in cojoace mitoase pana jos, ca fluiere si portavoci, cu fanfara si instrumente de alama, cu caciuli rotunde ca la Sibiu sau din acelea lunguiete, ori, pur si simplu, “in civil”, cu pancarte pe care scria “Cainele, cel mai bun prieten al omului”,  “Cainele e suparat ca a fost concediat”. Noua lege restictioneaza si perioada de pasunat a oilor.
Un sfert din curtea Senatului era plina cu ciobani, paziti de scutieri, “imbracati pana-n gat”, altii ocupau strada, pe care nu mai trecea nici un vehicol… De asemenea, spre deal si la vale pe bulevard,  iar altii, vizavi, pe tapsan… Oamenii asteptau rezultatele intalnirii intre reprezentatii lor si membrii comisiei… Veniti de la 8, acum spre seara, unora le era foame. Multi oameni din tara, bucuresteni prea putini.
“Data viitoare venim si cu cainii in plus, cu botnita si lesa si ii lasam la Senat, ii inchidem in curte, sa se descurce parlamentarii cu ei”.
“Protectia animalelor? Unde sunteti? Va asteptam de dimineata” au spus. “Noi ce facem cu cainii in plus? Ii eutanasiem?” Nu stiau sa raspunda daca legea se aplica retroactiv. Insa luasera amenzi pentru ca aveau prea multi caini. Majoritatea primisera amenzi. Amenzile roz si sifonate erau la ei. Un cioban din Sibiu avea doua amenzi luate. Pe una o atacase la Tribunal si castigase, fiind luata inainte de lege. Cealalta abia fusese primita. “Eu ce fac? Am fost atacat de 8 ursi. Mi-au distrus cateva oi si o capra. Am facut poze la animale, am facut cerere pentru despagubire. Toti ridica din umeri”.
“Care e de fapt miza acestei legi? Ce se ascunde in spatele ei? Grija de mediu? Grija pentru vanat?” Braconajul! au raspuns in cor. “Ii vedem cu caprioarele atarnand, cum trec pe langa noi, uneori chiar din Bucuresti, vin cu elicopterele. Cainii nostri ii simt si ii deranjeaza…”  N-au spus, dar ursii ataca pentru ca li s-a restrans habitatul cu defrisarea si vilele construite-n padure, in vreme ce fructele de padure, cele de toate zilele, sunt culese in intregime pentru export…. Manati de foame, ursii ajung la ciobani.
Ciobanii din Arad, din Mures, din Moldova, calatorisera toata noaptea sa ajunga dimineata la Bucuresti. La ora 17 jandarmii au zis sa se faca loc ca sa treaca treaca “cei din comisie”. Cocotati pe un edificiu ad-hoc, acestia au anuntat ca cererile lor se aproba in regim de urgenta, in sunete de bucurie si fanfara.
Ciobanii au plecat catre Piata Constitutiei. Erau asteptati de zeci de autocare mari, cu toate numerele de judete. “Data viitoare venim cu cainii, si cu ursul daca va fi necesar!” Spunand insa jandarmilor “Sarbatori fericite sa aveti!……Sa nu ne mai vedem!”
O victorie frumoasa, pentru niste oameni care au vrut sa fie vizibili si solidari la o  manifestatie din Bucuresti, de asemenea, un exemplu de echipa si de organizare.
Victoria mitingului se datoreaza in primul rand faptului ca animalele ciobanilor au  o importanta economica. Marile mitinguri recente au avut in vedere, de asemenea, tot drepturile omului, ca oamenii sa nu mai arda in foc, sa aiba spitale mai bune, guvernare mai buna… Situatia cainilor comunitari tine insa mai degraba de sensibilitatea omului, nu de un aspect economic. De aceea victoriile vin mai greu cu mitingurile. Fiind mai degraba rezolvabile prin discutii la masa rotunda cu autoritatile, pe de o parte, si cu marea masa a proprietarilor, pe de alta parte, in directia preventiei (prin angrenarea mass mediei si a altor mijloace de comunicare). Legea obliga la sterilizarea cainilor de rasa comuna. Ce rost are sa apara cainii nedoriti? Si sa moara repede…
“Stapane, stapane, iti cheama si-un cane….“

Articol scris de Marcela Pâslă

Marcela Pâslă este o cunoscută activistă ecologistă, pentru protecția animalelor și președinte al Asociației „Cuțu-Cuțu”.

Vizualizari: 1564 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Valea Jiului în agonie

    În volumul lui David Kideckel România postsocialistă. Munca, trupul și cultura clasei muncitoare, tradus în […]