S-a nimerit ca Lenin să împlinească 150 de ani în plină pandemie.
Comuniștii ruși nu l-au uitat și au fost să depună flori la mausoleu în ciuda carantinei. Dacă vor fi amendați sau nu, voi ști în curînd.
Lenin.
Am deschis de curiozitate Google să văd cîte intrări are: 43 milioane. S-au scris despre el căruțe de cărți. Și se vor mai scrie. Cînd eram în clasa întîia am avut o temă la caligrafie: să scriem o pagină de ”Lenin a trăit. Lenin trăiește. Lenin va trăi”
Așa e. Lenin face parte din cei care vor trăi. Puțini au norocul acesta – poate cîteva mii pe tot globul. Istoria îl va judeca. Dar istoria este lungă, nu și-a spus verdictul.
Deocamdată , este imposibil să se scrie despre el cu obiectivitate. Probabil nu se va putea niciodată. Nici despre Cezar, nici despre Napoleon, nici despre Ștefan cel Mare sau Gingis Han nu se scrie cu obiectivitate. De altfel, nici nu prea are sens: istoricii sunt și ei oameni și cetățeni ai unor state. Iar istoria se schimbă de la zi la zi. Istoriile oficiale depind toate de interese economice și politice. Tot ce li se poate cere este să se prezinte interpretări după ce s-au pus de acord asupra faptelor.
Lenin este iubit de unii, urît de alții. Cu sau fără motiv.
Cine are motive să îl urască pe Lenin?
În primul rînd șoviniștii ruși. Dacă nu era Lenin, Rusia cîștiga războiul, era în tabăra învingătoare, s-ar fi extins teritorial și ar fi rusificat popoarele care o compun. Nu ar fi dispărut aristocrație rusă, elitele plutocrate, ar fi existat prinți, duci și conți, ar fi existat familii vechi de bancheri și industriași.
În al doilea rînd plutocrații din puterile coloniale. Fără Lenin nu ar fi existat atîtea state în Africa și Asia. E suficient să privim o hartă din minunata epocă interbelică, pe care acum unii o consideră un apogeu al civilizației. De exemplu https://www.deviantart.com/crazy-boris/art/1930-world-map-806992754 – în Africa era un sigur stat independent (Etiopia) iar în Asia doar vreo cîteva.
În al treilea rînd internaționala actuală a miliardarilor și bancherilor. Ei, 1% dețin 99% din averea mondială. Simt că nu este în regulă, că nu poate dura la nesfîrșit, nu se simt confortabil, le e frică și de aceea plătesc mii de propagandiști (ieftin!) să le apere interesul.
Cine îl urăște pe Lenin fără motiv? Milioane de anticomuniști manipulați de propagandă care, în mod obiectiv, ar trebui să fie de partea comuniștilor. Un mit spune că tot Lenin ar fi inventat locuțiunea de ”idiot util”, dar rămîne la nivel de legendă. Lenin nu a folosit niciodată expresia ( vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Idiot_util și referințele)
Cine are motive să îl respecte pe Lenin și să îi fie recunoscător?
Toate popoarele care au apărut după dezmembrarea Imperiului țarist. Polonezii, finlandezii, balticii uzbecii, kazahii, turkmenii, ucrainienii, bielorușii ..
Muncitorimea din statele capitaliste dezvoltate. Fără Lenin nu ar fi existat welfare state. Fără teroarea comunismului capitalismul nu ar fi avut nici o componentă socială. S-ar fi bazat pe filantropie, cum era înainte de război.
Așadar Lenin merită să fie respectat .
Mai ales acum, în condiții de pandemie care va fi urmată cu siguranță de o criză economică se vede cu claritate cum sistemele de sănătate publică din statele neoliberale cele mai dezvoltate au eșuat în a-și apăra cetățenii în fața covid 19. Funcția statului de a proteja dreptul la viață a eșuat lamentabil, mai ales în bastioanele neoliberale : SUA, UK, Olanda. Se vede natura parazitară și antisocială a capitalismului financiarizat. Și se poate prezice că ieșirea din criză va duce la o și mai mare inegalitate economică și socială și la barbarizarea societății. Dacă lumea nu se trezește.
Lenin trebuie respectat ca lider al Marii Revoluții Ruse, care a zguduit din temelii sistemul capitalist care a provocat primul război mondial. Revoluția a arătat că dacă masele oprimate au un lider pe măsură ele pot întoarce roata istoriei în direcția eliberării sociale.
Lenin trebuie respectat și urmat de cei care se cred de stînga. El a fondat un partid de tip nou care a demonstrat impotența stîngii social democrate în ”umanizarea” capitalismului. Un partid care a răsturnat dictatura ciocoimii și a creat primul stat al muncitorilor și țăranilor, în serviciul celor mulți și oprimați.
Lenin , teoreticianul ar trebui regîndit acum pentru a găsi căi de ieșire din marasmul în care se zbate stînga. Devine o urgență de găsit soluții de eliberare națională și socială, mai ales în statele periferice ale sistemului capitalist, acolo unde ne aflăm și noi.
Pe mine mă emoționează Lenin , internaționalistul. Cel care a pariat pe revoluția germană șia pierdut. El a simțit că nu poate exista comunism într-o singură țară, înconjurată de imperialism. De aceea propaganda comunistă era vitală pentru existența primului stat al proletarilor. De aceea a fost vitală Internaționala a treia. Și de aceea este vitală și astăzi o nouă Internațională radical socialistă. La agresiunea globală imperialistă nu se poate răspunde decît tot global.