• Dum. oct. 6th, 2024

SOCIALISTUL.RO

Schimbarea e tot mai aproape!

Ingrediente monarhiste la aniversarea Marii Uniri

Potrivită sau nepotrivită, „revendicarea” directă sau indirectă a monarhiei care ar salva România tinde să devină pata de culoare a unora sau altora dintre evenimentele la derularea cărora asistăm. Așa s-a făcut că până și în timpul procesiunilor de sfințire a Catedralei neamului s-a invocat ca fapt istoric „implicarea” regelui Carol I pe seama căruia s-a pus inițiativa consrtuirii unui asemenea lăcaș de cult. Ba, mai mult, că regele Carol I ar fi și donat o sumă importantă de bani, o sumă de-a dreptul istorică prin aceea că ar fi ajuns în punga gestionată de preafericitul patriarh Daniel.

În propaganda oficială a guvernanților, fie ei proțăpiți în administrația centrală, fie în cea locală, ca în cazul Primăriei Generale a Bucureștilor, construirea metroului, pusă, în folclor, pe seama regimului comunist ca una dintre realizările semnificative, ar trebui demitizată și aceasta pentru simplul fapt că nu i-ar fi aparținut și ideea de a se realiza o asemenea rețea de transport, evident, subteran. Meritul istoric din acest punct de vedere i-ar reveni regelui Carol al II-lea chiar dacă i-a dat naștere inginerul Dimitrie Leonida.

În sfârșit, unele posturi de televiziune se întrec pur și simplu în a supraestima contribuțiile familiei regale, Ferdinand I și Maria, la înfăptuirea Marii Uniri ignorându-se efectiv rolul celor mulți implicați în evenimentele din cursul anului 1918 desfășurate pe teritoriul Basarabiei, al Bucovinei și respectiv al Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Pălesc, de asemenea, în fața răbufnirilor monarhiste rolurile unor personalități politice cu adevărat proeminente precum I.C. Brătianu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu sau Nicolae Iorga, socialiștii Ioan Flueraș, Iosif Jumanca în Transilvania, George Grigorovici în Bucovina, Constantin Dobrogeanu-Gherea sau Gheorghe Cristescu în Vechiul Regat. Așa se scrie istoria, cu multe part-priuri și ca autori doar cei aparținând  noii noastre aristocrații în frunte cu așa-zisa Casă regală – o instituție de „viitor” într-o Românie cu regim politic republican.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.