1. Învăţământul
În toată istoria spaţiului românesc nu a existat o altă perioadă când, pe parcursul a doar două generaţii, societatea în ansamblul său să acumuleze o atâ de mare cantitate de valori civilizaţionale. Priviţi, constataţi şi analizaţi!
Tab.1. Ştiinţa de carte în diverse ţări conform Statistique de la Societé de Nations 1931-1932, Geneva 1932
|
Ţara |
Recensământ |
% |
|
|
|
|
|
Franţa |
1926 |
94,1 |
|
Cehoslovacia |
1921 |
92,6 |
|
Belgia |
1920 |
92,5 |
|
Estonia |
1922 |
89,2 |
|
Ungaria |
1920 |
84,8 |
|
Letonia |
1930 |
81,2 |
|
Italia |
1921 |
73,2 |
|
Polonia |
1921 |
67,3 |
|
Lituania |
1923 |
67,3 |
|
Bulgaria |
1926 |
60,3 |
|
Rusia |
1926 |
51,3 |
|
ROMANIA |
1930 |
57,1 |
|
Spania |
1920 |
57,0 |
|
Grecia |
1928 |
56,7 |
|
Portugalia |
1920 |
34,8 |
Tab.2. Evoluţia învăţământului preşcolar
|
An şcolar |
1938/39 |
1965/66 |
1979/80 |
|
Grădiniţe |
1.577 |
7.627 |
13.536 |
|
Educatoare |
1.819 |
13.579 |
37.770 |
|
Copii de 5-6 ani |
750.000 (estimat) |
674.000 |
1.149.082 (4-6 ani) |
|
Copii înscrişi |
90.787 |
353.721 |
911.746 |
|
Procent înscriere |
12% |
52% |
79,35% |
Anuar statistic al RSR
Tab.3. Structura populaţiei după nivelul şcolii absolvite
|
RECENSĂMÂNT 1930- 7 ani şi peste |
12 ani şi peste- RECENSĂMÂNT 1966 |
1992 |
||||||
|
Trepte sociale |
Nivel instrucţie |
Număr persoane |
% |
Nivel instrucţie |
Număr persoane |
% |
Număr persoane |
% |
|
A |
Superior |
133.682 |
0,92 |
Superior |
328.000 |
2,2 |
968.000 |
5,1 |
|
B |
Secundar V-XI |
708.581 |
4,88 |
Liceal,postlic., tehnic maiştri |
1.012.000 |
6,6 |
3.842.000 |
20,4 |
|
C |
Profesional +ucenici |
263.579 |
1,81 |
Gimnazial prof. V-VIII-X |
2.410.000 |
15,9 |
8.675.000 |
46,2 |
|
D |
Primar I-IV |
7.144.341 |
49,19 |
Primar I-IV |
9.800.000 |
64,5 |
4.439.000 |
23,6 |
|
E |
Analfabeţi+nedecl |
6.274.695 |
43,20 |
Analfabeţi+nedecl |
1.641.000 |
10,8 |
878.000 |
4,7 |
|
|
TOTAL |
14.524.879 |
100 |
TOTAL |
15.191.000 |
100 |
18.802.000 |
100 |
Tab.4. Evoluţia învăţământului
|
An şcolar |
Elevi înscrişi |
Absolvenţi |
Cadre didactice |
|||||
|
Cl. I-IV |
Cl. V-VIII |
Cl. VIII-XI |
Cl. a IV-a |
Cl. a VII-a |
Cl. a XI-a |
Cl.I-IV |
Cl. V-XI |
|
|
1938/39 |
1.456.367 |
119.110 |
29.004 |
236.991 |
17.225 |
4.200 |
36.665 |
8.694 |
|
1964/65 |
1.575.623 |
1.415.989 |
329.816 |
361.263 |
306.625 |
68.877 |
56.536 |
78.753 |
|
1978/79 |
Cl.I-VIII |
Cl. IX-XII |
Cl. a VIII-a (a X-a) |
Cl. a XII-a |
Cl.I-VIII |
Cl. IX-XII |
||
|
3.423.135 |
1.055.009 |
526.923 |
152.208 |
150.415 |
52.617 |
|||
SURSE –pentru conformitate şi detalii:
Enciclopedia României 1938
Anuare statistice RPR, RSR
Recensămintele României– Ion Alexandrescu- 2007
Repere statistice– Adrian Rusu- www.socialistul.ro ADRIAN RUSU- mai 2015
2. Sănătatea
În toată istoria spaţiului românesc nu a existat o altă perioadă când, pe parcursul a doar două generaţii, societatea în ansamblul său să acumuleze o atât de mare cantitate de valori civilizaţionale. Citiţi, constataţi şi analizaţi!
În „Enciclopedia României” din 1938, vol. I pag. 513, se afirmă că: „În 1935, dintr-un total de 511.901 copii născuţi în comunele rurale, numai 36,6% naşteri erau asistate de moaşe cu diplomă şi 0,7% de medic, restul fiind îngrijite de moaşe empirice.” Din analiza buletinelor de deces s-a constatat că: „(…) dintre copiii până la vârsta de 1 an, morţi în cursul anului 1936, în întreaga ţară, numai 22,2% au fost văzuţi de medic. Ceilalţi, adică 77,8%, au murit fără cea mai elementară asistenţă medicală. În mediul rural, numărul copiilor până la 1 an morţi fără îngrijire medicală se ridică în 1936 la 84,8% din totalul copiilor morţi.” Pag. 514: „Pentru totalul morţilor, copii şi adulţi în 1936 în mediul rural, de-abia 31,7% au beneficiat de asistenţă medicală, restul de 68,3% mor fără să fi fost văzuţi vreodată de un medic sau de personal medical auxiliar.
Tab.5. Mortalitatea infantilă în diverse ţări în 1933
|
Nr.Crt. |
Ţara |
Decese sub 1 an la 1000 născuţi vii |
|
1 |
România |
174 |
|
2 |
Iugoslavia 1932 |
167 |
|
3 |
Bulgaria |
144 |
|
4 |
Ungaria |
136 |
|
5 |
Grecia 1932 |
129 |
|
6 |
Polonia |
128 |
|
7 |
Cehoslovacia |
127 |
|
8 |
Japonia |
121 |
|
9 |
Letonia |
121 |
|
10 |
Spania |
112 |
|
11 |
Italia |
93 |
|
12 |
Belgia |
86 |
|
13 |
Scoţia |
81 |
|
14 |
Germania |
76 |
|
15 |
Finlanda |
76 |
|
16 |
Franţa |
75 |
|
17 |
Irlanda |
69 |
|
18 |
Danemarca |
68 |
|
19 |
Anglia |
64 |
|
20 |
Suedia |
50 |
|
21 |
Elveţia |
48 |
|
22 |
Norvegia 1932 |
46 |
|
23 |
Olanda |
44 |
|
24 |
Austria |
39 |
Tab.6. Paturi de asistenţă medicală
|
|
1938 |
1948 |
1955 |
1965 |
1975 |
1986 |
|
Total |
33.763 |
47.758 |
111.503 |
144.054 |
196.236 |
213.560 |
|
Dintre care spitale |
30.812 |
40.501 |
83.234 |
114.338 |
174.696 |
204.193 |
Tab.7. Numărul medicilor şi al personalului mediu sanitar
|
|
1938 |
1948 |
1955 |
1965 |
1975 |
1985 |
|
Total medici |
8.234 |
12.650 |
21.141 |
27.900 |
34.055 |
47.390 |
|
Dintre care stomatologi |
570 |
948 |
998 |
2.025 |
6.051 |
7.340 |
|
Personal mediu |
11.360 |
24.691 |
60.040 |
77.819 |
121.322 |
133.932 |
Tab.8. Naşteri asistate în unităţile sanitare
|
1938 |
1948 |
1955 |
1965 |
1975 |
1985 |
|
|
Născuţi vii in unit. sanitare |
10.047 |
24.648 |
236.205 |
230.101 |
406.128 |
355.416 |
|
Procent din total născuţi vii |
2,2 |
6,5 |
53,3 |
82,7 |
97,1 |
99,1 |
Tab.9. Case de naşteri
|
1938 |
1948 |
1950 |
1955 |
1960 |
1963 |
1965 |
1975 |
|
|
Case de naşteri |
– |
370 |
918 |
1.390 |
1.851 |
2.043 |
1.957 |
L.D. |
|
Paturi |
– |
1.527 |
4.873 |
6.483 |
8.558 |
9.388 |
8.927 |
7.307 |
Sursa: Anuar statistic al RSR
Casele de naştere sunt unităţi sanitare pe lângă circumscripţiile medico-sanitare care asigură asistenţă calificată la naştere, dispunând de o cameră de travaliu, o cameră cu cel puţin 3 paturi pentru lăuze, precum şi de anexele necesare. Ele funcţionează în localităţile unde nu sunt maternităţi, cu deosebire în mediul rural. De reţinut: La 1.000 născuţi vii s-au înregistrat născuţi morţi, respectiv decese sub 1 an, astfel: 1938- 60-179; 1965- 15-44; 1989- 7-27.
ADRIAN RUSU– mai 2015