”Când se ia câte-o măsură,
Lumea-njură
Pe agentul sanitar
Și-l intreabă fără noimă:
– Ce-ai cu noi, mă?
Pentru ce să dăm cu var?..”.
În România starea de urgența – implicînd restricții de circulație, închiderea granițelor, limitarea numărului de persoane care se pot întîlni, reținerea în locuință a persoanelor în vîrstă, interzicerea slujbelor religioase – a fost declarată pe 16 martie. Nu am fost noi prima țară care a recurs la asemenea restricții prin declararea stării de urgență. De exemplu în Italia ea a fost declarată pe 9 martie, în Ungaria pe 11 martie, în Bulgaria , Estonia și Letonia le 13 martie, în Spania pe 14 martie, în Serbia pe 15 martie. Pe 16 martie a intrat în vigoare starea de urgență și în Franța și Grecia. Germania a reacționat mai întîrziat, nu toate cele 16 landuri au declarat stare de urgență, ci doar șase. O listă a datelor în care s-a declarat starea de urgență în diferite țări se poate găsi aici https://datastudio.google.com/reporting/1sHT8quopdfavCvSDk7t-zvqKIS0Ljiu0/page/dHMKB
S-a depășit numărul de 14 milioane de infectati și 600000 de decese. Pe continente situația este așa:America de Nord (4.5 milioane infectați, 200.000 morți), Europa (2.7 milioane infectați, 200.000 morți) , America de Sud (3.2 milioane, 120.000) , Asia (3,3 milioane, 80.000) , Africa (0,7 milioane, 15.000) ,Oceania (13000 infectați, 150 morți).
Majoritatea statelor au reacționat prin lock down – adică restricții cam ca în România. Efectele acestei carantine totale sunt disputate.
Efectele economice sunt cele mai ușor de observat. Au fost închise întreprinderi, numărul șomerilor a explodat, producția industrială a scăzut, firmele mici au fost afectate mai mult decît corporațiile, statele mai sărace au fost afectate mult mai mult decît cele bogate – chiar dacă ele nu au fost afectate direct de pandemie. Mai multe detalii: https://www.unido.org/stories/coronavirus-economic-impact-10-july-2020. Este interesant că pierderile economice nu sunt corelate cu impactul asupra sănătății, fie că este măsurat în număr de infectați/ milion locuitori sau număr morți/mil. loc. De exemplu Belgia, cu cea mai mare mortalitate (844 decese la milion) a pierdut 30% din producția industrială iar România, Ungaria, Cehia , Slovacia au pierdut peste 40%. Iar țările din Africa – unde virusul încă nu a pătruns ca în rest – sunt amenințate de foamete datorită crizei din țările dezvoltate.
Efectele ”colaterale” sociale sunt și mai rele. Măsurile luate au adus la disperare mase mari de oameni. Virusul nu este de loc democrat: el atacă în primul rînd pe cei săraci și slabi, care trăiesc în condiții insalubre. https://feature.undp.org/coronavirus-vs-inequality/
Pe termen scurt, carantina totală (așa numitul lockdown) va duce la o creștere a inegalității între cei ce au și cei ce nu au. Un exemplu simplu : școala on line. 80% din copiii lumii nu au acces la ea. Iar în România, procentul sare de jumătate. Mai scandalos este că, pe cînd sute de milioane de oameni săraci au devenit și mai săraci, miliardarii au cîștigat în urma pandemiei. Unii chiar și-au mărit averea cu peste 50% (https://www.cnbc.com/2020/06/16/billionaires-net-worth-grew-amid-covid-19-pandemic-from-market-lows.html) .
Înfloresc afacerile cu măști și teste de covid. Plătite unor privați din bani publici. Situația poate deveni periculoasă: cîțiva milionari (83, cel mai bogat dintre ei are jumătate de miliard de euro) simt primejdia și cer impozite mai mari pe avere. ”Spre deosebire de sute de milioane de oameni din lume noi nu suntem în pericol să ne pierdem slujbele, casele sau să nu ne mai putem susține familiile . De aceea vă rugăm: taxați-ne. Taxați-ne. Așa este corect. Este singura alegere”. https://www.theguardian.com/news/2020/jul/13/super-rich-call-for-higher-taxes-on-wealthy-to-pay-for-covid-19-recovery
Nici un miliardar nu a sărit în sprijinul tovarășilor lor săraci. Nici un guvern nu a îndrăznit încă să le asculte doleanțele. Cu o floare nu se face primăvară. Pentru profit corporațiile pot sacrifica multe vieți. Dar s-a deschis o ”fereastră Overton”: discuția despre proprietatea privată care este sfîntă.
Mai mult, guvernele se comportă haotic, credibilitatea lor este ăn scădere, cifrele prezentate sunt contestate. De aceea protestele împotriva carantinei sunt de înțeles și este de așteptat să continue sau să devină și mai mari. https://en.wikipedia.org/wiki/Protests_over_responses_to_the_COVID-19_pandemic#China
De asemenea teroriile conspiraționiste vor fi din ce în ce mai acceptabile. Sunt multe și se bat cap în cap: virusul nu există, ba există dar este creat artificial de China (ca să depășească SUA) , de Bill Gates (ca să oblige lumea să se vaccineze și să îi cumpere vaccinurile) , de SUA ( ca să lovească în China) . Protestele anti-carantină sunt finanțate de Rusia (ca să slăbească Occidentul) . Virusul este de fapt creat de rețeaua 5G (deci tot Huawei, adică tot China), carantina este impusă pentru a nu mai exista mișcări de protest, deci pentru abolirea democrației. Virusul este invenția ocultei care vrea să persecute pe creștini, să înceapă Marea Prigoană în urma căreia persoanele vor fi cipate cu 666. Sataniști versus retardați. Fii luminii contra fiilor Întunericului. Vor mai apărea probabil și altele, o sinteză a conspiraționismelor. Este suficient să te întrebi cui folosește pandemia? Cine are de cîștigat din ea? Poți pica repede într-una din capcanele conspirativiste.
România și restul lumii. Cum stăm? Așa e că pînă acum nu stăm nici bine, nici rău, adică nici așa, nici altminteri?
Excepționalismul românesc crede ca ”la noi ca la nimeni”. Nimeni nu a avut o carantină așa de exagerată ca la noi, că nicăieri spitalele nu sunt așa de proaste, că nicăieri nu este așa o brambureală a legislativului și executivului. În toată Europa epidemia e pe sfîrșite numai la noi apare al doilea val.
Nu este așa.
Este adevărat : curba teoretică în modelele simple epidemiologice a cazurilor zilnice și a deceselor zilnice – este una ”cu o singură cocoașă”. Adică epidemia vine, crește, scade și dispare. În multe țări ale Europei acest model chiar se potrivește (în special în țarile care au avut de suferit cel mai mult în martie: cam toate statele dezvoltate din UE). Dar în cele în care epidemia a apărut mai tîrziu, se constată apariția celei de a doua cocoașe, uneori mai mare ca prima (toate fostele republici iugoslave, toate fostele republici sovietice, ca să nu vorbim de Iran).
De aceea zic: hai să ne comparăm cu restul lumii. Pe ce loc ne aflăm?1. Numarul total de infectați. România este pe locul 46 în lume și pe locul 14 în Europa.
Problema este că nu este clar ce se măsoară prin numărul de infectați trimis la worldometer. Este cel puțin ciudat că SUA să aibă de 13 ori mai mulți infectați ca UK dar doar de trei ori mai puțini morți sau ca România să aibă de opt ori mai mulți infectați ca Ungaria si doar de trei ori mai mulți morți. Sau ca Belarus să aibă dublul infectaților de la noi dar de patru ori mai puțini morți. Ipoteza mea este că unele state trimit la OMS toți cei depistați pozitiv la anumite teste (care sunt și ele de mai multe feluri) iar altele doar numărul celor care prezintă simptome. De aceea consider că acest indicator nu este relevant.
B. Numărul total de decese. România este pe locul 31 în lume și 10 în Europa. Și aici există dispute. Că unele state declară prea mulți morți (România, UK, Italia, Spania) și nu toți sunt din cauza virusului, că altele declară prea puțini din motive politice (China, Belarus, Vietnam). În Kazahstan de exemplu apare o situație complet neverosimilă : o explozie a numărului de cazuri, urmata de o săptămînă întreagă cu 30 de morți zilnic . Așa ceva nu poate să existe.
Oricum, numărul de decese este un indicator mai sigur asupra severității Covid 19 decît numărul de persoane infectate. Mai jos se poate vedea cum, dacă nu se întîmplă vreo minune, Brazilia, Mexicul și India vor depăși statele europene care au fost în martie cele mai afectate: Franța, Italia, Spania și UK
C. Număr de decese raportat la milionul de locuitori . Pe noi însă ne interesează ce se întîmplă în zona noastră de lume. Compararea numărului brut de decese nu are foarte mare relevanță: una este să ai 1000 de decese la un million de locuitori și alta este să le ai la 100 milioane. De aceea, în figurile următoare datele vor fi date prin comparație cu România. Numărul va fi cel brut în cazul României iar la toate celelalte țări va fi ajustat la populația României de 19,4 milioane de locuitori. De exemplu, numărul real al deceselor in Spania (sau SUA) din figura următoare se obtine înmulțind valoarea din grafic cu raportul dintre populația Spaniei (sau SUA) și cea a României. Altfel spus, graficul arată care ar fi fost numărul deceselor în România dacă se păstra același procent de morți/locuitor ca în Spania (sau SUA). Aici se vede că, în ciuda unei anumite accelerări care se observă în ultima lună, încă stăm mai bine ca celelalte șapte state. În Brazilia și Mexic se dezvoltă o situație mult mai periculoasă.
Dacă ne comparăm cu statele cele mai afectate de acum două luni, stăm destul de bine. Avem de șapte ori mai puține decese la locuitor ca UK, de șase ori mai puține ca Spania, de trei ori mai puține ca Mexicul
Dacă ne comparăm cu vecinii noștri, stăm mai rău. Doar Moldova are un număr mai mare de morți la milionul de locuitori mai mare ca noi. De remarcat că doar în Cehia și Ungaria nu se constată creșterea numărului de decese din ultima lună. În Polonia este o situație staționară. Cea mai neplăcută situație e în Serbia, Bulgaria și la noi: tocmai cînd credeam că pericolul a trecut, a venit încă o creștere a numărului de infectați și de morți. Specialiștii spun că nu e încă ”valul 2”; de fapt nu au ajuns la o concluzie dacă valul doi va exista.
Dacă urmărim graficul următor putem vedea cum doar în Cehia și Ungaria sunt evoluții simple, ”cu o singură cocoașă”, așa cum prevăd modelele epidemiologice. În România, Serbia și Moldova este posibil să avem o evoluție cu ”două cocoașe” . De fapt forma aceasta se constată cam peste tot în sud estul Europei: fostele republici iugoslave, Albania, chiar și Grecia. Acestea sunt state care pînă acum o lună aveau un număr foarte mic de decese.
D. Numărul de decese raportat la milionul de locuitori.
Aici România este pe locul 37 în lume și 20 în Europa. Dacă nu luăm în calcul diverse ministate înaintea noastră (San Marino, Andorra, Luxdmburg..,) , am fi pe locul 30 în lume și 15 în Europa.
E. Testarea populației.
Numărul de teste raportat la populație sigur nu este același lucru cu numărul indivizilor testați raportat la populație: sigur toți cei considerați vindecați au fost supuși la mai multe teste. Probabil de aceea unele state (Spania, Suedia, UK, Olanda ) nu raportează numărul de vindecați.
În Europa, dacă facem abstracție de ministatele / teritoriile care ocupă primele cinci locuri cu procentaj de la 24% (Malta) la 46% (Gibraltar) , ordinea ar fi : Danemarca (21%), UK, Lituania (16%), Rusia (15%), Portugalia (13%) , Spania, Belarus, Belgia (12%). Sub România (4%) sunt țări diverse, unele mai puțin afectate de pandemie – ca Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croația, Grecia, Ucraina (1.8%) – dar și țări mai nenorocoase ca noi precum Olanda, Macedonia, Grecia, Moldova , Franța (2.1%)
În America de Nord cele mai multe teste raportate la numărul total al populației este cel mai mare în SUA (12.2%) și Canada (8.2%). La polul opus este Mexicul – care a depășit deja Italia la numărul de morți și este pe locul 4 în lume după SUA, Brazilia, UK – cu 0.5% testare.
În Asia primele locuri sunt ocupate de emirate petroliere : EAU (39%), Bahrein (37%), urmate de Singapore, Qatar, Israel. La polul opus, avem state cu sub 3% testare: Coreea de Sud, Malaezia, Iran, Nepal, Irak, Thailanda, Filipine, India, Pakistan, Japonia, Vietnam.
În America de Sud primele două locuri sunt ocupate de cele mai afectate state: Chile și Peru. Urmează, în mod surprinzător, Venezuela – care nu are decît 80 de morți. În Brazilia testarea este în jur de 2% iar în Ecuador și Bolivia este sub 1% sunt.
E. Periculozitatea virusului. De ce suntem așa de speriați?
Pentru că nu se poate calcula (deși au trecut patru luni de la starea de urgență) nici mortalitatea și nici infecțiozitatea virusului.
- De ce nu știm mortalitatea?
Pare ceva foarte simplu: ce procent din cei infectați mor. Dar situația este în continuă mișcare: nu putem ști rezultatul decît după finalul pandemiei, adică după ce worldmeters nu mai primește date despre Covid19. Adică în fracția p=morți/infectați nu cunoaștem nici numărul morților, nici cel al rezultatului infectării. Ce putem face este să comparăm două numere:
Po(t)= (nr.decese la momentul t)/(nr infectați la momentul t) și
Ps(t) = (nr. Decese la momentul t)/(nr. Decese + nr vindecați la monentul t)
Și apoi să facem raportul lor. Cu cît este mai apropiat de 1 cu atît putem spera că suntem mai aproape de sfîrșitul problemelor. La sfîrșitul epidemiei, Po=Ps . Acest număr reprezintă mortalitatea virusului și se notează cu CFR = Case Fatality Rate (https://en.wikipedia.org/wiki/Case_fatality_rate)
Prima ar fi probabilitatea optimistă (care o găsim în datele furnizate de worldmeters și o și comentăm) iar a doua ar fi probabilitatea pesimistă (care nu o putem calcula dacă nu știm numărul vindecaților. Și sunt state care nu îl spun (Spania, UK, Olanda, Suedia) .
Paradoxuri ale mortalității optimiste. La nivel mondial este azi 4.16%.
Ne-am aștepta ca în țările dezvoltate, în care sistemul medical este bine dezvoltat mortalitatea să fie mică, iar în cele subdezvoltate, failed states cum le spun unii, ea să fie mare.
Iată primele 12 state din lume în ceea ce privește Po(155). Am pus 155 deoarece astăzi este a 155-a zi de cînd încep observațiile din worldmeters.
Unde se poate, am pus și probabilitatea pesimistă, Ps. Cele două probabilități sunt exprimate în procente
Nr. Ord Țara Nr infectați Nr Decese Po Ps
1 Yemen 1356 361 26.62 36.83 2 Franța 170,094 29979 17.62 27.72
3 Belgia 62357 9781 15.69 36.27
4 UK 288133 44650 15.5
5 Italia 242639 34938 14.4
6 Ungaria 4223 593 14.04 16.77
7 Olanda 50480 6136 12.07 ???
8. Mexic 282283 33526 11.88 16.29
9. Spania 300988 28403 4.4 ???
10. Canada 107021 8759 8.18 11
11. Ecuador 64221 4900 7.63 14.37
12. Suedia 74333 5500 7.4 ??
……………………………………
18 România 31381 1847 5.89 8.04
……………………………………
31 Lume 12849000 565000 4.16 ????
30 de state sunt peste media mondială (printre care, din păcate și noi) iar 215-30 = 185 state și diverse teritorii sunt sub medie.
În afară de Yemen care este un stat chinuit de foamete, boli, război civil și sărăcie – sau Mexic și Ecuador – să spunem că sunt țări mediu dezvoltate , celelalte zece state se încadrează la rubrica ”state dezvoltate”!
Ar mai fi teoria că în aceste state mortalitatea este mare pentru că populația este îmbătrînită. Este destul de ciudat, fiindcă coeficientul de corelație între speranța de viață la naștere și mortalitate ar trebui să fie semnificativ pozitiv. Nu am făcut calculul acestui coeficient decît între cele 28 de state fost socialiste și – ce să vezi – a ieșit negativ. La început părea să fie o corelație semnificativ pozitivă, dar apoi a scăzut sub -0.2.
Să luăm acum statele cu mortalitata cea mai mică. Dăm de o parte Africa și Oceania precum și state sub 1 mil loc. Dăm de o parte și Vietnamul, care nu are nici un mort. Primele 12 sunt atunci următoarele
Nr. Ord Țara Nr infectați Nr Decese Po Ps
1 Qatar 102146 146 .14 0.15
2 Oman 53644 244 0.46 0.71
3 Kazahstan 57747 264 0.48 0.75
4 EAU 54050 330 0.61 0.74
5 Belarus 64604 454 0.70 0.82
6 Arabia Saud. 226486 2151 0.95 1.32
7 Venezuela 8372 80 0.96 3.04
8 Israel 36266 351 0.97 1.85
9 Azerbaijan 22990 292 1.27 2.03
10 Bangladesh 178443 2275 1.27 2.56
11 Kîrgîzstan 9358 122 1.3 3.74
12 Rusia 713936 110.17 1.54 2.20
Surprinzător? Singura țară ”capitalistă dezvoltată” este Israelul.
Explicații?
Poate numărul de testări, raportat la populație? Adică acolo unde se fac mai multe teste, mortalitatea este mai mică?
Nu este nici asta. Coeficientul de corelație la cele 215 state între procent testați și Po este de 0.04. Mai degrabă acceptăm ipoteza că nu este nici o legătură între procentul de testări și mortalitate.
- De ce nu știm infecțiozitatea?
În modelele epidemiologice există un parametru, R0. El spune care este numărul mediu de indivizi infectați de un bolnav . Este de fapt o ficțiune matematică. În cazurile didactice, el se presupune constant: dacă este mai mic sau egal cu 1, epidemia dispare de la sine, dacă este peste 1 poate sa nu dispară, cu o anumită probabilitate. In realitate el este diferit de la moment la moment și de la țară la țară. Nimeni nu îl știe. Estimările variază de la 0.9 la 3.5. Imposibil de măsurat. În varianta naivă ar fi raportul dintre numărul de infectați azi și cel de ieri.
G. Evoluția mortalității po
Este singura pe care o putem măsura. Se observă o ușoară tendință de scădere, cu excepția Angliei și Italiei unde pare că este staționară. În multe state se constată tendința de scădere, dar nu în toate.
Dacă în loc să comparăm România cu stele cele mai afectate o comparăm cu vecinii ei obținem ceva mai puțin îmbucurător.
Ce observăm? Doar Ungaria are o mortalitate mai mare ca noi. Mortalitatea acolo este staționară, spre 14%. În Bulgaria și România are o tendință de scădere. În Serbia, Moldova și Ucraina este staționară . România și Ungaria au o mortalitate mult peste media mondială de 4.16% ; Serbia, Moldova și Ucraina semnificativ sub ea iar Bulgaria (4.16%) este cam la medie.
- Raportul R=Ps/Po
Raportul ne arată cît de departe suntem de finalul epidemiei. În mod normal el ar trebui să fie o funcție descrescătoare, măcar după trecerea unei perioade de cîteva săptămîni de la începutul ei. La nivel mondial, se pare că așa și este: R=1.57. În România este 1.5. Face o impresie neplăcută: de la un minim de 1.27 atins pe 12 iunie începe să crească. Ca și cum în loc să ne apropiem de finalul necazurilor, de mai bine de o lună ne depărtăm de el.
Dacă ne comparăm cu vecinii,vedem că mi sunt două țari în aceeași situație ca noi: Serbia și Bulgaria. În Serbia, acum șase săptămîni se părea că epidemia s-a terminat: necazurile au reînceput.
Cum va fi lumea după covid? Cum se va schimba capitalismul?
Este prematur să ne pronunțăm. Vom încerca diverse scenarii în alt articol.
Foarte bun articolul, felicitari!