Eu sunt român și în sângele meu,
Vă este sau nu vă este pe plac,
Nu am umilință de slugă, nici răutate de zmeu
Ci doarbărbăție și bunătate de dac.
Eu sunt român și vă anunț decent,
Aviz pentru oricare vârcolac,
Că am fost „primul” pe acest continent
Căci sunt un descendent din neam de trac.
Eu sunt român și nu mă dați pe șanț,
Căci dacă mă irit și vă socot,
După ai mei a fost acel Bizanț,
După cum spune „nașul” Herodot.
Eu sunt român, nu mă dați cu noroi
Atribuindu-mi vini care nu sunt.
Sunt mai european decât vă credeță voi
Și mai „proprietar” pe-acest Pământ.
Eu sunt român și-n Eterna Cetate
Eu am Coloană cu strămoșii mei,
Cei care-au fost remarcabili în toate:
În spirit, în credință și-n curaj de lei.
Eu sunt român, nu mă centrifugați
Plasându-mă către periferii.
De cei ca mine nu veți fi rugați
Să defilez cu voi în care aurii.
Eu sunt român și proști avem și noi,
De-aceea-n lume n-avem nici un rost.
Dar o să ieșim singuri din nevoi
Și o să fim demni iarăși cum am fost.
Dr. Dumitru Stanciu 23. 01. 2017