• vin. feb. 7th, 2025

SOCIALISTUL.RO

Schimbarea e tot mai aproape! Cont curent ROMÂNIA SOCIALISTĂ: RO27 BRMA 1210 0251 8257 RO01

22.12.2024 De la o lovitură de stat la alta. Nimic de aniversat

ByGheorghiță Zbăganu

dec. 21, 2024
Azi, 22 decembrie 2024 se împlinesc 35 de ani de la lovitura de stat. cu care a început contrarevoluția din 1989.
S-a terminat urît scurta perioadă în care România a fost independentă.
Unde suntem acum?
Mai suntem o democrație burgheză? Pe 6 decembrie  moș Nicolae ne-a făcut cadou o lovitură de stat: CCR a anulat alegerile prezidențiale motivînd pueril că un actor statal a viciat rezultatul alegerilor. Actorul statal a intrat în creierele a 9,5 milioane de alegători și i-a momit să pună ștampila pe omul negru, pe Călin Georgescu. Peste două milioane nu au rezistat ispitei și l-au votat.
Președintele Iohannis este de azi ilegitim iar alegerile au fost anulate cu motivația că vin la putere legionarii. Sau putiniștii, nu e clar cine. Gata cu alegerile libere la care visam acum 35 de ani.
Cine e de vină? Comuniștii.
Actualul (încă)  ministru al învățămîntului, Ligia Deca, vine cu un anunț: de la anul, viitorii elevi de clasa a 12a vor fi cadorisiți cu o nouă materie: Istoria comunismului în România.[1]
Actualul rector al Universității aprobă [2] și plusează: și mai bine ar fi să se predea la clasele a șaptea și a opta, pentru că o treime din copii nu ajung în clasa a 12 ca să poată fi luminați cum devine cu comunismul.[3]
Lăsînd la o parte semidoctismul titlul materiei școlare (în nicio țară nu a existat comunism! Nu poate exista nici teoretic) ideea e clară: după 35 de ani propaganda anticomunistă nu mai funcționează.
Și trebuie întărită propaganda chiar la modul grotesc: să intoxicăm copiii cu minciuni oficiale cît mai devreme.  Cei care o planifică sunt epigonii celor care organizau adularea lui Ceaușescu acum 35 de ani. Oameni conformiști, fără caracter și lași.
Dacă e să comparăm cu situația României după 35 de ani de socialism vedem că nici atunci propaganda oficială a României Socialiste nu mai funcționa. În anii 80 oamenii aveau mai mare încredere în minciunile Europei Libere decît în adevărurile din Scânteia. Din păcate comuniștii români au neglijat apărarea cuceririlor socialismului (proprietate socialistă, școală, locuință, sănătate, egalitate) și s-au lăsat păcăliți de dușmanul din exterior: imperialismul vestic.
Lovitura de stat din 22 decembrie 1989 ar fi avut șansa să fie o revoluție pentru modernizarea  socialismului prin democratizarea lui. Ei au crezut că Iliescu este comunistul cel bun, care va face această modernizare. Oamenii nu au vrut capitalism. Voiau socialism, dar fără soții Ceaușescu. Cum de s-a ajuns la capitalismul de periferie de azi?
Adularea oficială a celor doi soți, exasperantă mai ales pe fondul lipsurilor din ultimii zece ani i-a făcut odioși. Și românii chiar au crezut că la Timișoara erau mii de morți și că soții Ceaușescu trăiau în lux, în timp ce poporul murea de foame și suferea de frig.
Trădarea s-a făcut cu pași mici, viermele se ascundea în sintagma ”democrație și  economie de piață”.
Pacientul trebuia anesteziat înainte de a fi jefuit.  Anestezicul a fost anticomunismul. Lozincile erau privatizarea (statul este rău administrator), retrocedările (să se facă dreptate!) și temnințele comuniste (deși comuniștii nu au construit închisori).
Cei trei milioane de membri ai PCR au dispărut în neant, părăsiți de conducătorii lor din Comitetul Central. Unora li s-au înscenat procese iar  ceilalți au fost prea demoralizați și fricoși.
Ce avem de aniversat?
Îi dau cuvîntul unui tînăr psiholog, Iulian Laurențiu Ștefan , postare din 18 decembrie  [4] să explice cum se vede acum de la el lovitura de stat din 1989  și cum a reușit să distrugă România independentă.
În primul rând, locuitorii republicii socialiste au aderat la schimbarea lui Ceaușescu pentru confort [….] locuitorii s-au lăsat ademeniți de promisiunea unei vieți mai confortabile.
Costurile acestui confort au constat nu numai în distrugerea economiei naționale și în confiscarea mijloacelor de producție de către capitaliștii străini,  în pierderea suveranității populației, pierderea dreptului de a-și decide singuri soarta și mai ales pierderea independenței țării, transformate într-o colonie militară a Occidentului.
În al doilea rând, prețul extrem de scăzut al trădării de către militarii și funcționarii cu rang înalt în sistemul de stat. Marea majoritate a celor care au trădat populația în 1989 au primit în schimb lucruri extrem de ieftine, funcții vremelnice și dreptul de moștenire asupra unui sistem care s-a subordonat imediat Occidentului, puțini având pretenții mai mari. Această realitate a și generat poziția de inferioritate a țării [….] O elită rudimentară, care se vinde ieftin, a avut efect asupra imaginii populației, considerate apriori ca fiind ieftină și rudimentară.
Lovitura de stat din 1989 a restartat ierarhia socială a statului, în defavoarea majorității populației, care încă își proiecta viața în mod naiv, în raport cu valorile sociale protejate în socialism. Așadar, după distrugerea economiei naționale, cu concursul elitei locale, subordonate Occidentului, marea majoritate a populației, rămasă fără locuri de muncă și drepturi sociale, a fost considerată o masă, care poate fi tranzacționată pe piața forței de muncă din Occident, la nivelul celor mai mici venituri.
Majoritatea populației feminine, foarte tinere, din mediul rural, a asigurat zeci de ani servicii sexuale ieftine pentru Occident, fiind de notorietate filierele de trafic de persoane și prostituție, controlate de către instituțiile locale. Bărbații au fost tranzacționați în domeniul construcțiilor și în agricultură, acolo unde au reușit un record absolut în ceea ce privește salariile ieftine, fiind la concurență cu forța de muncă din Africa și din Asia de Sud. Populația feminină, care nu mai putea fi ofertantă pe piață serviciilor sexuale, a asigurat asistența persoanelor în vârstă din Occidentul, tot mai îmbătrânit, sacrificându-și propria existență.
Practic, marea majoritate a populației țării a fost percepută în Occident drept o masă de sclavi moderni, ieftini și fără prea multe drepturi. [….]
Fără valori, fără modele în viața părinților și fără o perspectivă socială predictibilă, puțini dintre cei aflați în tânără generație în ’89 a supraviețuit axiologic bombardamentului mediatic, timp de 35 de ani.
Confortul a devenit valoarea centrală a existenței majorității populației țării, iar gradul de confort, un indiciu al reușitei personale. Conștiința și cultura națională au fost asimilate cu mentalitatea învechită, iar istoria a fost rescrisă astfel încât să coincidă cu discursurile elitei din instituțiile statului capturat. Cea mai afectată de lovitura de stat din 1989 a fost tânără generație, abandonată junglei capitaliste, fără nicio garanție a supraviețuirii în noul experiment social occidental din Estul Europei. [….]
Majoritatea conducătorilor statelor din Est au perceput Perestroica drept o capitulare necondiționată a URSS, motiv pentru care au cedat puterea agenților occidentali și au predat statele lor Occidentului. Un singur lider nu a cedat. Acela a fost Nicolae Ceaușescu. Istoria va consemna acest adevăr, de necontestat.
Elita trădătoare de după 1989 încearcă, fără prea mare succes, de 35 de ani, să demonizeze cel mai puternic lider din istoria acestei țări. Aceasta promovează în rândul tinerilor imaginea unui om fără educație, care își ținea populația în frig și în foame, pentru propriile ambiții personale. În realitate, tot ceea ce a construit și a proiectat, întregul efort și toate sacrificiile, au fost numai în interesul populației acestei țări, în a cărei deșteptare și libertate a crezut. O populație fără suveranitate nu poate fi liberă. Independența țării este prima condiție a suveranității populației.
Fără mass-media, acest experiment social traumatizant nu putea avea loc. [….] Fără slugărnicia politicienilor, nu era posibilă această transformare a țării într-o colonie occidentală, a cărei populație și-a pierdut suveranitatea.
După 35 de ani de agresiune occidentală, mascată sub imaginea confortului occidental din unele cartiere ale marilor orașe, populația țării, în special din orașele mici și din zonele rurale, a început să înțeleagă ce s-a petrecut cu ea și cine îi sunt agresorii.
Adevărata revoluție nu a existat în anul 1989, când a fost ucis un mare patriot, care și-a construit și și-a iubit țară, găsit vinovat de către elita occidentală, pentru încăpățânarea lui de a nu ceda.
Adevărată revoluție încă e așteptată…”
Și, spun eu, dacă va fi revoluție ea nu poate fi decît o revoluție de eliberare națională.
Acum chiar se poate, suntem cetățeni europeni cu toate drepturile, nu mai putem fi șantajați. Avem șansa să fim un exemplu pozitiv pentru Europa așa cum acum 35 de ani am fost un exemplu urît: un popor care își asasinează conducătorul de Crăciun și se predă necondiționat dușmanului.

                                    The History of Romania in One Object: The Flag of the 1989 Revolution

 

Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu este doctor în matematică, profesor universitar, membru în Biroul Executiv al Partidului Socialist Român.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.