Sâmbătă, la orele dimineţii, într-un accident nefericit, prietenul, colegul, mentorul şi tovarăşul nostru, Ion STĂNESCU, ne-a părăsit.
Om de mare caracter, luptător pentru adevăr şi dreptate, de o cinste şi o corectitudine impecabile, Ion STĂNESCU şi-a pus toată viaţa sa în slujba societăţii şi a omului de rând.
Generalul în rezervă Ion STĂNESCU a ocupat de-a lungul carierei sale demnităţi de mare răspundere, Prim-secretar al regiunii Oltenia, Prim-secretar al Comitetului Judeţean Dâmboviţa, Preşedinte al Consiliului Securităţii Statului, Ministru de Interne, Ministru Turismului etc.
Deranjat de isteria anticomunistă şi antisecuristă, ce deformează realitatea, în ultimii douăzeci de ani a scris şi publicat o serie de cărţi, ultima fiind “Mărturisiri din anii unor entuziaste angajări şi a unor înalte răspunderi”, cărţi care vin cu importante informaţii, mai ales pentru tânăra generaţie şi pentru istorie.
Ion STĂNESCU, credincios ţării şi poporului roman, rămânând neclintit în convingerile şi idealurile socialiste şi comuniste, pe care le-a slujit în întreaga sa activitate, s-a dovedit a fi un mare patriot.
Cu adâncă durere şi consternare, conducerea Partidului Alianţa Socialistă aduce la cunoştinţa opiniei publice plecarea dintre noi a colegului, prietenului şi omului politic, generalul Ion STANESCU, lider al mişcării socialiste din România postdecembristă, membru fondator al Partidului Socialist al Muncii şi al Partidului Alianţa Socialistă în care a deţinut importante funcţii de răspundere.
Durerea este imensă, iar pierderea suferită este greu de suportat.
Îi vom păstra o amintire veşnică.
Funeraliile vor avea loc maţi, 8 iunie 2010, orele 12,00, la Cimitirul Ghencea-Militar.
Biroul Executiv Central
al Partidului Alianţa Socialistă
Bucureşti, 06 iunie 2010
Scris de Ion Stanescu
Duminică, 06 Iunie 2010 17:46
SCRISOARE DESCHISĂ
Către foştii
membri şi simpatizanţi
ai Partidului Comunist Român
Cu sinceritate şi respect,
cu încredere şi speranţă
Dragi tovarăşe şi tovarăşi,
Stimaţi concetăţeni,
Sunt generalul în retragere Ion Stănescu, membru fondator al Partidului Alianţa Socialistă, partid autentic de stânga, membru al Comitetului Director şi membru fondator al Partidului Stânga Europeană.
Fac parte din generaţia căreia i-a fost hărăzit să intre în viaţă şi să se confrunte cu problemele ei grave în perioada marcată de evenimentele istorice din August 1944. Alături de foarte mulţi tineri am aderat la mişcarea revoluţionară, progresistă a tineretului şi, la scurt timp, am intrat în rândurile Partidului Comunist Român şi am participat cu entuziasm şi dăruire la marile bătălii populare pentru democra-tizarea ţării, pentru sprijinirea luptei Armatei Române pe frontul antihitlerist – sub lozinca „Totul pentru front, totul pentru victorie”, la efortul general pentru refacerea economiei naţionale, pentru înfăp-tuirea reformei agrare, precum şi pentru anihilarea încercărilor îndârjite şi veninoase ale reacţiunii de a zădărnici noul curs, democratic, al vieţii social-politice şi afirmarea largă, liberă şi independentă a maselor populare de la oraşe şi sate.
Au urmat, apoi, anii de luptă extrem de complecşi pentru edifi-carea economiei şi culturii socialiste, ani ai unor izbânzi istorice, care au schimbat înfăţi-şarea ţării şi au ridicat România pe cote înalte ale progresului şi civilizaţiei.
Cei care mă cunosc, şi sunt mulţi care mă cunosc din generaţia matură, ştiu foarte bine că, asemenea lor, nu am precupeţit nici un efort pentru a-mi îndeplini cu cinste sarcinile încredinţate. Şi atunci, ca şi acum, am încercat şi încerc sentimente de justificată mândrie patriotică pentru rezultatele obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în toate domeniile de activitate.
DEMONETIZAREA TERMENILOR, CONCEPTELOR ŞI SIMBOLURILOR
Arma ideologică numărul unu a anticomuniştilor împotriva „roşiilor” a fost, în toate timpurile, demonetizarea termenilor, conceptelor şi simbolurilor comuniste în scopul creierii unor reacţii adverse puternice din partea populaţiei uşor de manipulat şi în scopul intimidării „combatanţilor” aflaţi faţă în faţă cu ceea ce ar părea ridicol . Ceea ce vreau eu să analizez aici este atât de sensibil, atât de labil încât pentru a fi înţeles, de cei de care aş dori în mod deosebit să fiu înţeles, îmi impune să fiu simplu în exprimare, să fiu direct şi, poate, necruţător, să spun adică lucrurilor pe nume chiar dacă asta place sau chiar dacă nu place.
Înaintea lui decembrie 1989, la facultate, eram apelat cu „normalul”, pe atunci, domnule profesor Stanciu. După lovitura de stat din decembrie 1989, o parte din „colegii” mei, apreciabilă din păcate, au găsit de cuviinţă să mă „jignească” spunându-mi tovarăşul profesor Stanciu. A trebuit, în faţa unei mulţimi de studenţi, să atrag atenţia, clar şi răspicat, unui asemenea „capitalist”, „răspopit” dintr-un fost vajnic comunist, că eu am fost, am rămas şi voi fi întotdeauna un TOVARĂŞ. Aşa sunt eu! Poate de aceea am fost întotdeauna căutat de oamenii cu probleme din facultate. Cine nu crede să se intereseze. Din păcate, mai sunt căutat de unii şi astăzi dar nu le mai pot rezolva problemele. Uneori, iritat şi maliţios, îi întreb de ce nu sunt mulţumiţi de ceea ce „au vrut” şi au ? Mi se răspunde întotdeauna, fără tăgadă, nu noi am vrut. Eu ştiu lucrul acesta, dar la ce-mi mai foloseşte ? Cineva a fost înşelat groteşte în 1989 şi acum se uită năucit în cele patru zări după „statul de drept” promis, pentru că ceea ce i-au dăruit băsescienii postdecembrişti „nu bate” în nici un fel cu promisiunea. Despre poporul român este vorba. Eu îl mai cred popor român şi nu o populaţie fără identitate. Despre poporul român care, din păcate pentru mine ( pentru el nu pot să mă pronunţ ), încă mai repudiază elitist termenul tovarăş orbecăind printre „tomberoanele” societăţii de consum construită pe economia de piaţă (aşa i se spune acum căci sună mai atractiv decât neomenosul capitalism care cu ochii injectaţi de goana după profit devorează tot ceea ce mai era omenesc în noi: solidaritatea umană, responsabilitatea socială etc.) şi speră că va ajunge şi el, măcar un pic, EBA sau, poate, Elena Udrea, nepricepând că pentru el au fost rezervate crizele cu curbele de sacrificiu, şomajul, foamea, mizeria şi, de ce nu ?, o viaţă de câine ( dar nu de rasă ). Vedeţi, nu se poate plânge că nu s-a ales cu nimic.
Capitolul 1. ASEMANARI
1.1. Avem aceleasi hidrocentrale construite pana in 1989, cu precizarea ca pe unele, cat de curand le vom face cadou.
1.2. Avem aceleasi termocentrale construite pana in 1989 si aceleasi retele de transport electric
1.3. Avem aceiasi centrala atomica
1.3. Avem aceleasi sosele si autostrazi in proportie de 99%
1.4. Avem aceleasi spitale construite pana in 1989
1.5. Avem aceleasi camine, complexe, studentesti si aceleasi facultati de stat.
1.6. Stam si acum la cozi. Sinistru e ca acum stam la ”coada” la banca, la ”coada” sa platim impozitul sau gazul, la ”coada” sa prindem mai stiu eu ce promotie sau la ”coada” sa depunem cererea de somaj…
1.7. La fel ca pana-n 1989, ”vedem” hotul dar inchidem ochii
1.8. La fel ca pana-n 1989, ne uitam la TV si nu avem ce sa vedem
1.9. La fel ca pana-n 1989 ne mintim spunandu-ne ca:”presedintele singur, nu are ce sa faca”
1.10. La fel ca pana-n 1989 ne plangem ca-i greu dar noi o ducem bine
1.11. La fel ca pana-n 1989 ne amenintam copiii sa invete bine, spunandu-le ca “fara carte nu au parte”
1.12. La fel ca pana-n 1989 cei fara carte sau cu studii cumparate, sunt numiti politic in functii de conducere
1.13. La fel ca pana-n 1989 locurile la facultatiile de stat sunt foarte putine
1.14. La fel ca pana-n 1989 incercam sa ne platim datoriile
Oamenii cumsecade – adevaratii tradatori ai Romaniei
Am ajuns rusinea sa o vedem si pe asta: singurii care isi cauta dreptatea in Romania, singurii care ies in strada si rup barierele jandarmilor, singurii care ucid cu albeata tamplelor si cu sacosa in mana nesimtirea guvernantilor sa fie pensionarii!
Vorbesc acum cu tine, asculta-ma!
Da, cu tine, domnule profesor de matematica de la Liceul Emil Racovita, tu cel care, cu cele cinspe milioane de lei pe care le castigi dupa douazeci de ani de munca, stai si privesti inert cum ministrii educatiei/invatamantului isi bat joc de tine si de copiii pe care ii inveti tainele ecuatiilor, stai si constati sutele de modificari ale legilor! Rabzi ca vita si nu spui nimic cand ministrii sugrumati de orgolii modifica date de bac, sisteme si proceduri! Ce astepti, profesorule, sa ajungem sa dam Bacalaureatul in seara de Craciun?
AMBASADORUL EXTRAORDINARŞI PLENIPOTENŢIAR AL REPUBLICII CUBA ÎN ROMÂNIA
La sediul central al Partidului Alianţa Socialistă a avut loc joi, 29 aprilie 2010, întâlnirea activului cu Excelenţa Sa, doamna Marta C. Fajardo Palet, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţial al Republicii Cuba în România, şi doamna Mariem Martinez Laurel, secretar secund.
Într-o atmosferă caldă, de simpatie reciprocă, doamna ambasador a făcut o largă trecere în revistă.a istoriei poporului cubanez, a condiţiilor în care a avut loc victoria Revoluţiei din 1959, a evoluţiilor economice, sociale, instituţionale, educaţionale, culturale şi sportive din anii socialismului.
De asemenea, Excelenţa Sa a reliefat faptul că toate aceste realizări au fost obţinute în condiţiile instituirii de către Guvernul american a unei blocade totale asupra poporului cubanez, explicând diferenţele conceptuale şi de conţinut între embargou şi blocadă.
Răspunzând întrebărilor celor prezenţi, doamna ambasador a explicat situaţia reală în ceea ce priveşte aşa-zisa opoziţie cubaneză, dimensiunile ei adevărate, modul în care aceasta este finanţată din exterior, dovezile pe care le deţine Guvernul cubanez în acest sens, precum şi faptul că acestea au fost prezentate atât presei naţionale cât şi celei internaţionale.
Orice popor care doreşte să aibă un viitor respectabil are dreptul şi obligaţia să-şi cunoască şi să-şi respecte istoria. Din păcate, poporul roman trece printr-o perioadă mai mult decât nefastă, o perioadă în care istoria lui suferă o grosolană mistificare. Falsul, omisiunea şi prezentarea tendenţioasă sunt cele mai evidente caracteristici ale modului cum este prezentată istoria neamului nostru.
Partidul Alianţa Socialistă face apel la toţi românii de bună credinţă să respingă actuala tendinţă de falsificare a istoriei şi să ia atitudine faţă de cei care, manifestându-şi o poziţie anticomunistă şi anticeauşistă, desfăşoară o intensă activitate antinaţională şi antiromânească.
Poporul român are nevoie, mai mult ca oricând, să-şi cunoască adevărata istorie. Numai aşa vom avea dreptul să ne exprimăm asupra trecutului nostru mai îndepărtat sau mai apropiat, putem învăţa din experienţa înaintaşilor noştri şi faptele istorice care au avut loc de-a lungul timpului pot alimenta spiritul de mândrie şi demnitate al fiecăruia dintre noi şi a poporului roman în totalitatea lui.
Acesta este motivul pentru care am retipărit “Declaraţia cu privire la poziţia
Partidul Alianţa Socialistă organizează mâine, 22 aprilie 2010, începând cu orele 17:00, în sala de festivităţi a Muzeului de istorie a Municipiului Bucureşti, un simpozion consacrat împlinirii a 46 de ani de la adoptarea unui document istoric: “Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964”, într-o traducere pur românească şi a spiritului ei, Declaraţia de independenţă politică a României faţă de Moscova adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964.
Vor participa militanţi şi simpatizanţi ai Partidului Alianţa Socialistă, invitaţi din diverse domenii de activitate social-politică.
În partea a doua a simpozionului va fi o dezbatere pe marginea “noului” proiect de lege a educaţiei naţionale.
“America are o mare bogăţie şi multe oportunităţi, dar sunt nedrept distribuite. O societate cu adevărat dreaptă nu ar lăsa pe nici unul dintre cetăţenii săi să flămânzească, să nu aibă locuinţă ori să rămână şomer pentru o lungă perioadă de timp. Originea acestei probleme este nu sărăcia acestor oameni, ci sistemul de profituri şi privilegii care îi răsplăteşte pe “învingători” şi îi pedepseşte pe “învinşi” şi – chiar mai rău – pe copii lor, care sunt prinşi într-un ciclu al sărăciei şi al disperării. Singura societate cu adevărat liberă ar fi cu adevărat liberă ar fi aceea în care oportunităţile fiecăruia de a-şi evidenţia talentele şi abilităţile ar fie gal distribuite. Iar o asemenea societate, spun socialiştii, ar fi neapărat socialistă.”
Michael HARRINGTON, “Why America Needs Socialism”, Dissent (May-June, 1970)
.jpg)
Sâmbătă, la orele dimineţii, într-un accident nefericit, prietenul, colegul, mentorul şi tovarăşul nostru, Ion STĂNESCU,
La sediul central al Partidului Alianţa Socialistă a avut loc joi, 29 aprilie 2010, întâlnirea activului cu Excelenţa Sa, doamna Marta C. Fajardo Palet, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţial al Republicii Cuba în România, şi doamna Mariem Martinez Laurel, secretar secund.