ŢARA A FOST SCOASĂ LA MEZAT

  Guvernarea Băsescu-Boc-Geoană trăieşte din şi pentru biruri. Aud că o să plătim haraciuri noi ca să purtăm ceas la jiletcă. O să plătim pentru fumul de la ţigară. Pentru numărul de la bocanci. Pentru cerul înstelat. Pentru cerul înnorat. Dări şi iarăşi dări. Guvernarea nu are bani. De unde parale dacă nu produce nimic Guvernul? El cheltuie banii, nu-i cîştigă. Şi nici nu dă semne că ar fi preocupat de o asemenea problemă din moment ce ni se pregăteşte chemarea la referendum. Astfel încît boborul să ceară să i se pună noi şi ciudate poveri, cum ar fi, bunăoară, impozitul pe zborul rîndunicii. Nu există alternative? Sigur că există: întîi de toate introducerea impozitului progresiv de la o anumită cifră de afaceri în sus. Şi, legat de acesta, neimpozitarea profitului reinvestit. În al doilea rînd, rechemaţi trupele care acţionează peste hotare, participînd, pe banii poporului, la războaie de agresiune, războaie imperialiste, de pe urma cărora nu avem nimic de cîştigat! În al treilea rînd, daţi-l afară pe guvernatorul BNR şi puneţi acolo un om preocupat de banii Ţării şi nu de propria-i îmbogăţire. A lui şi a camarilei sale din interior şi din exterior.

Să dea socoteală pentru distrugerea sistemului bancar naţional, pentru decapitalizarea economiei şi să dea îndărăt toate foloasele necuvenite încasate de cînd se află în postul de guvernator. În al patrulea rînd, Guvernul ar trebui să instituie monopol pe tutun, ca să aibă o sursă semnificativă de venit. La fel ar trebui să procedeze şi cu apele minerale şi termale şi cu alcoolul. Îmbutelierea, producerea şi comercializarea lor ar asigura şi locuri de muncă şi ar constitui şi un izvor sigur de alimentare a bugetului. În al cincilea rînd, Statul să administreze industriile strategice sau, în orice caz, participaţiile sale să nu fie mai mici de 51 de procente. În al şaselea rînd, impozitarea luxului. Nu berea şoferului de pe TIR este lux, ci cazinourile şi tripourile reprezintă deşănţarea şi luxul. Cazinourile şi tripourile trebuie puse la impozite pe măsură, fiindcă acolo se rulează sume colosale, ca să nu mai vorbim de operaţiunile de spălare a banilor. În al şaptelea rînd, stimularea organizării în cooperative a ţăranilor cu proprietăţi mici de terenuri. Stimularea creşterii de animale. Crearea reţelelor de comercializare a produselor agricole şi alimentare, controlate de stat, astfel încît specula cu alimentele de bază să înceteze şi preţurile să reflecte costurile reale de producţie. În al optulea rînd, impozitarea drastică a turismului de lux şi promovarea turismului de massă, care astfel ar crea şi numeroase locuri de muncă. Tichetele d-nei Udrea sînt o şmecherie şi nu o soluţie. În al nouălea rînd, confiscarea averilor dobîndite prin fraudă după 1990. În al zecelea rînd, Statul să îşi creeze propriile societăţi de asigurări, astfel încît primele de asigurare să se păstreze în limite realiste, pe de o parte. Pe de altă parte, profitul uriaş realizat de societăţile de asigurări ar alimenta bugetu l statului şi nu buzunarele marilor escroci din respectiva branşă. În al unsprezecelea rînd, etatizarea serviciilor de distribuire a electricităţii, gazelor şi apei, în general a serviciilor publice.
Ar mai fi şi alte măsuri pe care Statul le-ar putea lua spre a-i mulţumi pe cetăţenii României. Dar este pregătită nevolnica tripletă, pomenită mai sus, să acţioneze şi în folosul Ţării? Tot ce se întîmplă de 20 de ani încoace ne face să credem că oamenii aflaţi la cîrma României nu acţionează în favoarea, ci împotriva interesului naţional.

 09.03.2009