Dezbatere la Clubul Socialiştilor, 11 aprilie 2017, ora 18

Moderator David Marin

Materialul pus în discuţie de moderator

Reactualizarea socialismului în peisajul politic contemporan este o temă importantă.  Daca tineretul secolului 20 era, in mare parte, stângist şi revoluționar (de văzut impactul tineretului in Marea Revoluție Culturala din China, in Mai ’68 in Franța, etc.), astăzi nu se poate vorbi neapărat de existent unui front comun marxist in tineretul global – se pot identifica, in ceea ce privește stânga, câteva tendințe: neoliberalismul, liberalismul american de centru-stânga bazat pe politica de identitate şi pe probleme sociale (include şi majoritatea activiștilor actuali), dar şi minoritatea minorității care este cea marxistă (de regula cu viziuni sociale libertariene) – aceasta minoritate marxista se resimte mai mult in vestul Europei şi in SUA decât in fostele ţările socialiste din Europa de Est, unde anticomunismul a fost integrat mult mai adânc in educație in ultimii 25 de ani.  In ceea ce privește dreapta, tendințele sunt: neo-conservatorismul, naționalismul de dreapta şi extrema sa exacerbata, observată adesea in apologism legionar şi in diverse forme fasciste, cat şi libertarianismul economic, doctrina pieței libere ca autoritate supremă, unde statul piere in fata capitalului şi libertatea devine libertatea de a exploata.

In România, tineretul este adesea lipsit total de educație politică și nu face diferența dintre stânga, dreapta şi oportuniști sau partide care se dau de o parte sau de alta – PSD, PNL, etc. Educația nu le arata tinerilor crimele dreptei, a legionarilor in Romania şi a guvernului Antonescu, şi nici crimele capitalismului, astfel pentru ei politica se separa intre totalitar şi liber in loc de autoritar-stânga, autoritar-dreapta, libertarian-stânga, libertarian-dreapta. Se mai observa acest curent “apolitic” care este iarăși un simptom al confuziei tineretului, el se considera “post-ideologic” şi nu are vreun plan sau program concret, doar idealism exagerat şi opoziție către orice fel de radicalism – manifestat prin USR. Aceștia sunt de obicei cei mai buni soldați ai capitalismului întrucât se considera mai presus de constrângerile sale – mulți se considera burghezi in devenire.

Întrebarea de început este: Unde, in peisajul politic contemporan, vine socialismul şi reactualizarea sa in mintiile şi viețile tinerilor?

Intervenţiile participanţilor.

Andrei Marin. Tineretul pe care îl observă el este utopic. Nu poate fi leninist nu  numai pentru că nu are acces la textele leniniste ci şi pentru că se încrede orbeşte în tehnologie, tehnologia care va face irelevantă clasa muncitoare şi lupta de clasă.

Andreea. Tineretul este educat prin filmele americane, apolitism şi manele. Profesorii sunt de dreapta şi predică toţi anticomunismul. Cînd se vorbeşte de Ceauşescu se spune doar că era un om rău. Stînga, aşa cum o vede ea trebuie să susţină separarea bisericii de stat.  Păcatul originar al capitalismului este dorinţa de a trăi pe spatele altora. Ea apreciază teza lui Marx conform căreia eliberarea clasei muncitoare va fi opera clasei  muncitoare sau  nu va fi deloc. Există potenţial în tineret, dar trebuie ca stînga să aibă o strategie de captare a lui.

Titus Mărculescu. Problema i se pare fără soluţie, pentru că tinerii sunt manipulaţi de şcoală şi mass media. Ne păcălim degeaba şi flecărim. Pe de altă parte ponderea tinerilor în societate scade ca efect al scăderii şi îmbătrînirii populaţiei. Duşmanul este aproape invincibil – există cohorte de oameni de ştiinţă care se ocupă cu manipularea populaţiei.inclusiv Facebook este un instrument de manipulare.

Gheorghe Răzvan Gabriel.  Totuşi singura speranţă este în tineret, deoarece tinerii sunt mai altruişti şi idealişti. Tinerilor le plac extremele. Legionarismul ar putea prinde la ei datorită  legendelor cu rezistenţa din  munţi.

Gheorghe Bălin. Ce este important este să educăm tineretul în aşa fel încît să nu se lase manipulaţi, să detecteze propaganda ostilă stîngii. Ideea este ca să ne facem o viziune asupra existenţei în care să conteze experienţa noastră şi nu textele propagandistice. O asemenea viziune nu se poate forma decît prin luptă politică şi  prin practică.

Nicu Ciobotaru.  Totuşi tineretul este cel care face revoluţiile. Motive de revoluţie ar fi destule – de exemplu şomajul în UE. Unii au ştiut să folosească acest potenţial al tinerilor  –  Syriza în Grecia şi Podemos în Spania. Ar trebui format un nucleu de tineri marxişti care să influenţeze pe colegii lor prin activism politic. România este un teren propice. O temă de actualitate este problema locuinţelor. Tinerii nu vor să locuiască cu părinţii dar ca să obţină un credit ipotecar de 30 de ani nu este uşor. Iar dacă îl obţin, creditul acela,  devin sclavii băncilor private pînă la bătrîneţe. Apoi este şi problema accesului la joburi plătite decent. E nevoie de militanţi.

Titus Dobrotici.  Lipsa participării tinerilor în mişcări antisistem este explicabilă prin lipsa de bani.  Cine vrea să intre în politică trebuie să ştie că nu este uşor. Visele utopice despre schimbarea societăţii  dispar după ce ai făcut pasul intrării într-un partid. Socialismul este demonizat astăzi. El crede în posibilitatea unei a treia căi. Distributismul sau anarho-sindicalismul. Socialismul nu merge astăzi.

David Marin. Badiou spune că nu poţi fi de stînga decît dacă ai curajul să spui: DA, sunt comunist. Mişcarea există. Trebuie să evităm defetismul. Şi da! Să folosim mijloacele de socializare pentru a ne face cunoscute ideile. Să folosim armele tîlharilor contra tîlharilor. Trebuie să rebrănduim marxismul în aşa fel încît să îl facem inteligibil pentru oricine. Să se ştie că există eploatare şi  luptă de clasă. Avansul tehnologic ar trebui să ducă şi la venitul universal garantat. Important este să evităm defetismul.

Viorel Gligor. Da, trebuie socialism, însă un altfel de socialism. El a studiat la şcoală marxism-leninismul. Stînga este demonetizată. Să nu ne luăm după cărţi chiar dacă sunt scrise de Marx, Lenin sau Ceauşescu. Comunismul este o utopie, dar socialismul, nu. Să separăm apele. Să rebrănduim socialismul în aşa fel încît să devină acceptabil social. Puterea nu se cere, se ia. E nevoie de o strategie înţeleaptă.

Nicu Ciobotaru. Jumătăţile de  măsură nu dau rezultate. Un socialist care se teme de termenul de comunist nu poate fi serios. Este nici cald, nici rece, ci căldicel şi este respins şi de dreapta şi de stînga.

Paul Marinescu . De ce s-ar face tinerii  socialişti? Ce le iese? Pentru că socialismul te lasă să optezi. Socialismul nu înseamnă regim socialist aşa cum am avut. Nu înseamnă totalitarism sau monopartidism. Pentru el socialismul este anticonsumism, aşa cum milita Jose Mujica, fostul preşedinte al Uruguayului – pentru el cel mai demn de respect şef de stat. Socialismul este nevoia de întoarcere la inocenţă. Dacă îl vom vedea noi? Mai degrabă nu. Dar grecii au un proverb: bătrînul nu plantează pomul să îl vadă cum creşte. Socialismul este o societate în care fiecare om are o plasă de siguranţă. Nu eşti lăsat să te îneci dacă nu ai reuşit să înoţi.

Vlad Tache. Să fim practici. Avem de a face cu o tripletă: mesaj – purtător de mesaj – mijloace. Societatea nordică este o lume la care mulţi tineri se raportează. Tinerii trebuie eliberaţi şi de dogmele religioase.

Gheorghiţă Zbăganu. Tinerii sunt nonconformişti. Mulţi simt propaganda de dreapta şi o resping. Trebuie încurajaţi să respingă textele anticomuniste de prin manuale. Nu ar trebui să fie aşa de greu, pentru că şi înainte de 1989 ei respingeau propaganda anticapitalistă , deşi aceea chiar se baza pe adevăr. Un socialist care se fereşte de termenul de comunist dă dovadă de laşitate intelectuală şi nu are cum să fie respectat de adversari. Care mereu îl vor acuza că e comunist şi îl vor trimite în Coreea de Nord. Mai ales aici, în fostele ţări socialiste.   Comunismul nu este o utopie, este un ideal. Poate nu se va ajunge acolo niciodată, dar este un ideal măreţ: societatea fără clase, societatea neierarhică a egalilor. Neoliberalii operează şi ei cu idealuri – cum ar fi piaţa liberă – dar idealurile lor sunt criminale. Inegalitatea socială a crescut la niveluri monstruoase (1% deţin proprietăţi la fel ca 99%) şi va mai creşte dacă nu e schimbă cursul istoriei. Viitorul este socialism sau barbarie.

Constantin Rotaru.  Cineva vorbea de flecăreală. Sfatul lui este să se flecărească cît mai mult pentru a se ajunge la o clarificare a ideilor. PSR face parte din Stînga Europeană. Tinerii admiră Europa. Apartenenţa aceasta ar trebui popularizată. Se va organiza o tabără a tineretului de stînga. Se vorbeşte de a treia cale.   Nu mai e la modă socialismul? Pentru noi este. Rostul nostru este exact acesta: de a nu abandona calea socialistă. Comunismul nu este o utopie, este un ideal al societăţii perfecte. Dacă albinele au reuşit, de ce nu ar reuşi şi oamenii? China nu a renunţat la socialism şi a devenit prima putere exconomică a lumii. Dacă nici noi nu renunţam, am fi avut o industrie şi o economie puternică şi eram şi indepenenţi. Să nu renunţăm, ci să gîndim împreună cum putem face o societate cu adevărat democratică – pentru că asta înseamnă o societate socialistă. Revenim la semnificaţia originară a termenului – democraţie = puterea poporului.

Următoarea întîlnire va avea loc pe 25 aprilie, ora 18. Tema va fi „Consumism şi Comunism”, propusă de Paul Marinescu, cel  care va fi şi moderatorul.

 

 

 

 

 

 

 

Articol scris de Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu este doctor în matematică, profesor universitar, membru în Biroul Executiv al Partidului Socialist Român.

Vizualizari: 2463 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *