S-a scris deja foarte mult despre evenimentele din Kazahstan din perioada 2-10 ianuarie 2022. O descriere cît de cît neutră se poate găsi aici [18], varianta în engleză. Există și o variantă în limba română dar este neactualizată și tradusă prost. Mai mult, nu se înțelege situația în context global, ca fiind o consecință a dispariției URSS.

După destrămarea URSS din 1991, cele cinci state moștenitoare din Asia centrală nu au reușit nici măcar o democrație burgheză – adică pluralism cu un parlament funcțional și o spoială de liberalism, așa cum au reușit republicile europene. Toate votaseră pentru păstrarea URSS în proporție de masă la referendumul lui Gorbaciov din martie 1991. Desființarea țării de către cei trei trădători din Rusia, Ucraina și Belarus le-a luat complet prin surprindere [21]

Din moștenirea sovietică trei dintre ele (Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan) nu au păstrat decît ce era mai rău: cultul liderului. Partidele comuniste au fost interzise. În celelalte două  stane (Kîrgîzstan și Tadjikistan) există partide comuniste. În Kirghizia sunt două iar în Tadjikistan există și un partidul comunist și unul socialist; primul are și deputați.

Patru state sunt vorbitoare de limbi turcice (Kazahstran, Kîrgîzstan, Turkmenistan și Uzbekistan) iar unul (Tadjikistan) de tadjică – un dialect persan.

Istoriile a patru stane sunt asemănătoare. După dispariția URSS primii secretari PCUS de acolo descoperă că ei de fapt nu sunt comuniști, schimbă denumirea și ideologia partidului într-un delir naționalist și contruiesc regimuri  autoritare, mai mult sau  mai puțin cu un singur partid, în care se autoglorifică și se declară părinți ai națiunii..

Turkmenistan în 1991 : fostul partid comunist din Turkmenistan a devenit Partidul Democrat din Turkmenistan, partid unic pînă în 2009 sub conducerea lui Saparmurad Niazov (1940 -2006) – lider al țării pus de Gorbaciov în 1985 și care a dezvoltat un cult al personalității de un grotesc fără egal în lume [1] Cartea lui  Ruhnama a devenit un fel de biblie, studiată obligatoriu în școli, statuile lui erau peste tot, una chiar poleită în aur.[2]. Urmașul lui  Gurbanguly Berdimuhamedow se distanțează cu prudența de el , încercînd să își construiască propriul cult al persoanei. Ideologia : un fel de Ciuce. Independență absolută.[3]  El  încearcă cu timiditate să îi ia locul : azi nu mai este obligatoriu la admiterea în facultăți să dai examen din Ruhnama.

Uzbekistan.  Aici prietenul lui Gorbaciov, pus de el prim secretar PCUS în 1989 se numea Islam Karimov (1938-2016) . Și el a devenit  președinte pe viață, a cîștigat toate alegerile cu peste 90% ,  s-a lepădat de comunism, a renumit PC  Uzbekistan Partidul Democrat din Uzbekistan și nu a tolerat niciun fel de opoziție. Și el are statui dar, făcute după ce a murit, nu chiar ca Niazov. I se reproșează multe asasinate, torturi, baze americane. Chiar și cărți a scris, obligatorii de citit, dar fără verva biblică a lui Niazov. [4] Urmașul lui – Șavkat Mirzoiev – încearcă să fie un Karimov cu față umană.

Kazahstan. Protejatul lui Gorbaciov, care s-a lepădat de comunism este Nursultan Nazarbaev (1940-). Nu numai că țara e plină de statuile lui, dar chiar și mai rău: după ce a demisionat de la putere și și-a pus în funcție favoritul, ( în 2019, patria recunoscătoare a schimbat numele capitalei țării din Astana în NurSultan! Are multe neamuri, la fel ca și ceilalți doi de mai sus, toți oameni de afaceri, plini de bani. Și a mai scris și cărți.[5]

Din nefericire pentru popoarele lor aceste trei stane au petrol, gaze și alte zăcăminte interesante pentru marii rechini mondiali. Kazahstanul are uraniu și cosmodromul Baikonur. Politica lor a fost desprinderea de Rusia, propagandă antisovietică, șovinism și cochetarea cu NATO: unele din ele au baze americane iar în Kazahstan firmele americane Exxon și Chevron au luat partea leului din zăcămintele de petrol și gaze.  Celelalte două stane nu au asemenea probleme: sunt sărace.

Tadjikistan. Țara care a suferit cel mai mult după destrămarea URSS și care este și cea  mai săracă. Au avut parte de un război civil care a făcut zeci de mii de morți și milioane de refugiați care a durat cinci ani amestecul islamismului radical din Afganistan, Arabia Saudită și Pakistan [6]. Din 1992 și pînă azi  Peşvo‘i millat (liderul  națiunii) este este Emomali Rahmon [7]

Kîrgîzstan. Aici e o situație diferită. Primul președinte a fost un intelectual, Akaiev, ales în octombrie 1991 cu 95% din voturi, partidul comunist s-a disipat încetul cu încetul, față de cele trei stane de mai sus ar fi fost aproape o democrație. Dar au izbucnit tulburări etnice între kirghizi și uzbeci, a fost demis în 2005, apoi a mai fost un război civil în 2010 care l-a demis pe urmașul lui. Acum președinte este Sadyr Japarov.

 Comparație între stanele turcofone

Dacă e să ne luăm după diverse saituri ([8],[9],[10],[11]) cel mai bine ar sta Turkmenistanul. Salariul mediu de 800 dolari/lună, minimul 203 și prețul la benzină 43 cenți. În Kazahstan – care este cea mai bogată din cele cinci stane – salariul mediu este 544, median 500, minim 120. Și totuși, este o țară destul de egalitară dacă ne putem lua după datele oficiale: indicele Gini este 0.27. Ca în țările nordice. Pentru comparație, la noi este 0,35

 

Kazahstan Uzbekistan Turkmenistan Kîrgîzstan
Populație

(mil. loc)

19.1 34.2 5.5 6.8
PIB/locuitor (dolari) 9100 1800 7600 1175
Decese/ COVID la mil.loc. 682 43 ? 420
Preț benzină (dolari) 0.46 0.95 0.43 0.76
Monedă

($1=..)

Tenge (435) Som (10800) Manat (3.5) 85
Salariul net  minim (dolari/lună) 120.2 41 203 (377 brut) 21
Salariul mediu (dolari lună) 544 252 800 (1500 brut) 245
Indicele Gini 27.8 35.3 ?????? 40.8 în 1998 29.7

 

Protestele și urmarea

Deși s-a scris mult pe această temă, mass media main stream nu a ajutat cu nimic la înțelegerea fenomenului.

Fapt: Chevron a dublat prețul la gazul lichefiat. A urmat o explozie socială.

Dar creșterea prețurilor a fost doar ultima picătură a nemulțumirii sociale.

Nu este o noutate: multe răbufniri sociale care duc la revoluții (sau, cum a fost la noi și contrarevoluții) pornesc de la lucruri minore care ascund adevăratele probleme sau chiar de la zvonuri, urmate de răspunsul inadecvat al puterii. Cazuri celebre: revoluția franceză, cea rusă, cea etiopiană, primăvara arabă, contrarevoluțiile din 1989.

În cazul de față regiunea în care s-a produs explozia este o regiune cu șomaj cronic și monoindustrială, cum era la noi Valea Jiului. În plus este o zonă deșertică, în care nu există agricultură, toate alimentele se aduc din alte zone și valul inflationist început în 2021 adus la umflarea prețurilor la alimente – care deja erau cele mai mari din țară. Cum distanța pînă la locul de muncă este mare, oamenii folosesc gazul lichefiat în loc de benzină și – culmea frustrării – tocmai ei, care îl produc trebuiau să asculte de zeul Piață care le dicta că gazul nu este pentru ei, ci pentru alții.

Pe scurt

.- 2 ianuarie, muncitorii din Janaojen au blocat drumurile. Participanți: muncitori și șomeri. Miting pe termen nelimitat în centrul regional – Aktau. Se instalează acolo corturi și iurte.

– 3 ianuarie zvon că în Aktau vine armata: noaptea se proclamă grevă generală, în toată regiunea. Se alătură alte regiuni vestice și orașele Uralsk și Aktobet.

– 4 ianuarie, Greva cuprinde regiunile centrale ale țării. Mitingurile se extind spre sud și centru. Începe protestul în Alma-Ata.

– 5 ianuarie. Tokaev demite guvernul și anunță că Nazarbaev (bătrînul) și-a dat demisia din funcția de șef al securității și el, președintele, își asumă provizoriu această funcție. Manifestanții din fosta capitală Almatî (2 mil locuitori) devin agresivi: se încaieră cu forțele de ordine, dau foc casei lui Tokaev, primăriei, sediului partidului presidential, jefuiesc magazine, bănci și încearcă să ocupe aeroportul. Intervine crima organizată. Tulburările sîngeroase se extind și în alte orașe. Sunt morți și răniți. Tokaev declară stare de asediu și închide internetul.

– 6 ianuarie. Violențele continua, Tokaev apelează la OTSC, organizația de securitate colectivă formată din Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia și Tadjikistan. Rețelele de crimă organizată și teroriști islamiști își fac de cap.

– 7 ianuarie. Deja sunt zeci de morți, inclusiv mulți polițiști, unul decapitat. Tokaev se adresează națiunii și spune că a ordonat trupelor să tragă fără somație în scandalagiii înarmați. Încep să ajungă în țară yrupe OTSC de  menținere a păcii. În Janaojen, unde protestează muncitorimea nu au fost violențe; acolo se cere revenirea la Constituția din 1993. Intervine și un ”dizident” – miliardarul Abliazov [15], care se declară șeful ”revoluției”. Este uimitor că în mass media română nu se spune cine este tipul: un criminal, care a jefuit miliarde (se zice că șase) din țară pe cînd era șef la o bancă. Cercetat penal și în Rusia, Anglia, SUA. Iar soția lui în Italia.  La noi se scrie doar că e ”dizident” [16].

– 8 ianuarie. În Janaojen sindicatele continua protestele. Se anunță deja 4000 de arestați în zonele cu violențe și 40 de morți. Se lansează un audit antitrust împotriva vînzătorilor de gaz lichefiat. Este demis și arestat fostul prim ministru Karim Masimov suspect de trădare: a lăsat neapărat aeroportul și primăria din Almatî.

– 9 ianuarie. Un al doilea bilanț: 160 morți, 2200 răniți, 5000 arestați, 175 milioane euro pagube.

– 10 ianuarie. Zi de doliu. Tokaev declară că protestele au fost o încercare de lovitură de stat făcută de 20000 teroriști islamiști, unii veniți din străinătate. Revine internetul (https://www.inform.kz/en).

– 11 ianuarie. Tokaev declară că ordinea este restabilită. 10000 arestați. Mulțumește OTSC și anunță că trupele de menținere a păcii se vor retrage în perioada 13-23 ianuarie.[19] Ce este interesant este că revolta a fost justificată , că nivelul de inegalitate la care s-a ajuns este intolerabil și critică protejații lui Nazarabaev pentru averile lor nesimțite. ”Datorită lui Nazarbaev a apărut în țară un grup oameni foarte bogați chiar după standard international. E timpul ca ei să își plătească datoria față de țară  ”[20] Promite măsuri (desigur interpretate de mass media ca fiind populiste) de reducere a inegalităților: creșterea redevențelor și eliminarea corupției.

 

Reacții și interpretări

 

Pentru Rusia, Belarus și Tokaev este clar: o lovitură de stat pe fundalul unor proteste justificate. Lukașenko spune pe șleau [22] „În spatele tuturor acestor evenimente se află niște stateacelea care au acționat aici, în Belarus. Haosul a fost creat de serviciile lor special nu se pot organiza spontan într-o zi evenimente atât de mari într-o țară atât de mare ca Kazahstan? Dar care ar fi fost scopul? ”Kazahstanul ar fi putut fi folosit pentru a răspândi haosul în Rusia… și pentru a influența nu numai China, ci și întreaga Asia. Prin urmare, miza era mare” Acesta ar fi fost motivul intervenției forțelor OTSC.

Pentru Armand Goșu este și mai clar [17]: este o luptă între clanuri, nu are legătură cu liberalizarea gazului lichefiat  (!): Violențele încep după ce președintele Tokaev i-a destituit pe oamenii lui Nazarbaev, pe primul ministru Askar Mamin și – mai ales – pe șeful serviciului de securitate, Karim Masimov. Tot atunci a fost destituit și adjunctul lui Masimov, Samat Abiș, nepotul fostului președinte Nursultan Nazarbaev.

Pentru Erdogan de vina e Gulen [23]: a mai încercat lovitură de stat și în Turcia și nu a reușit. Dar regretă că Tokaev a apelat la OTSC și nu la Organizația Statelor Turce. Puteau trimite și ei trupe! Ce rușine că au venit să restabilească ordinea și ghiaurii armeni [18] [24]

China a declarat sprijinul pentru intervenția OTSC. Chiar Xi a declarat pe 7 ianurie ”China se opune forțelor esterne care încearcă să provoace o revoluție colorată în Kazahstan” [18]

ONU, UE, NATO reacționează cam la fel: oamenii au dreptul să protesteze, nu trebuie folosită violența, trebuie dialog.

Mai interesant este cum a reacționat stînga mondială la evenimente.

Partidul Mișcarea Socialistă din Kazahstan  (http://socialismkz.info/?p=26830) declară pe 8 ianuarie ”Motivul indignării este propria politică anti popor a guvernului. Creșterea prețurilor la gaze a servit doar ca un detonator furia populară. Tokayev a recunoscut aceasta cînd a demis guvernul, a promis că va reveni la vechile prețurile și și-a asumat funcția luată lui Nazarbayev. Ne exprimăm solidaritatea cu protestul just al muncitorilor din Kazahstan și considerăm inacceptabil să confundăm lupta lor cu acțiunile nestăpânite ale diferitelor forțe provocatoare, islamiste și naționaliste. Această metodă de organizare a pogromurilor și ultrajelor este folosită de burghezie pentru a discredita mișcarea muncitoare din multe țări ale lumii. Utilizarea forțelor OTSC este o eroare, va duce la creșterea sentimentului anti-rus în republică, care cu siguranță va fi folosit de forțele naționaliste.Sindicatele FSM cer să nu fie permise represalii împotriva acțiunilor corecte ale clasei muncitoare din Kazahstan.”

Partidele comuniste și muncitorești din rețeaua Solidnet sprijină protestele muncitorilor dar nu și violențele generate de agenții burgheziei și ai crimei organizate. Iată declarația KKE din 6 ianuarie

KKE salută marile greve ale muncitorilor și demonstrații populare din Kazahstan împotriva inegalității, șomajului, sărăciei și mizeriei, create de sistemul capitalist în 30 de ani de la revolta contrarevoluționară care a distrus . Ne exprimăm solidaritatea cu miile de muncitori care, sfidând regimul polițienesc și represiunea, au ieșit în stradă, cerând îmbunătățirea nivelului de trai, exprimându-și opoziția față de jaful bogăției energetice a țării de către monopoluri.”

În interviul lui, Eliseos Vagenas [25] responsabilul KKE pentru relații internaționale deplînge faptul că partidele comuniste nu au reușit să aibă o poziție comună față de intervenția OTSC ” Din păcate, multe partide nu au avut o imagine clară a ceea ce se întâmplă în Kazahstran și  nu au luat imediat o poziție. Mai mult, unele partide, precum PC-ul francez, se concentrează pe „politicile neoliberale” și autoritarismul regimului, achitând astfel capitalismul încă o dată de vină, iar Partidul Comunist din Rusia a justificat intervenția militară a CSTO. Această situație indică, în primul rând, criza ideologico-politică din rândurile mișcării comuniste internaționale și necesitatea depășirii unor probleme ideologico-politice importante . În orice caz, comuniștii trebuie să susțină luptele muncitorești oriunde izbucnesc și să contribuie pentru ca ideile marxism-leninism și perspectiva revoluționară să fie grefate în dezvoltarea mișcării organizate de masă, populară și muncitorească.”

Poziția Partidului Comunist al Rusiei (PCRF) exprimată de Ziuganov [26] este asemănătoare, cu deosebirea că el apreciază pozitiv intervenția OTSC și vede situația la nivel geoolitic: ” În loc să rezolve problemele sociale, clasa conducătoare a preferat să divizeze societatea, provocând rusofobie și dușmănie interetnică. Din manualele școlare, tinerii kazahi învață despre „colonialismul rus” și „sângeratul totalitarism sovietic”. Au fost ridicate monumente unor figuri precum Mustafa Shokay, care a colaborat cu naziștii. Forțele naționaliste apropiate guvernului au cerut în mod direct și implementarea „decomunizării finale”.Ultimele monumente ale lui Lenin sunt demolate, străzi, cartiere, sate și orașe întregi sunt redenumite. În Karaganda, districtul Oktyabrsky a fost numit după Alikhan Bukeikhanov, liderul partidului burghez „Alash”, care, în alianță cu Kolchak și ataman Dutov, a luptat împotriva puterii sovietice.”

În legătură cu OTSC , introducerea trupelor de menținere a păcii PCRF declară că este o măsură forțată, dar adecvată și oportună, menită să stingă flăcările următoarei „revoluții portocalii”: ”

Considerăm ca sarcina principală a contingentului de menținere a păcii este protejarea instalațiilor strategice menite să asigure viața normală a cetățenilor. Populația republicii trebuie protejată de atacurile teroriste ale jihadiștilor care au recurs la „tactici de intimidare”.

Misiunea de pace CSTO va contribui la stabilizarea situației din regiunea Asiei Centrale. În același timp, considerăm că contingentul de menținere a păcii ar trebui folosit doar în scopurile declarate. Implicarea forțelor de menținere a păcii în disputele interne ale clanurilor și grupărilor de putere este inacceptabilă.

Iar în legătură cu arestările protestatarilor  PCRF declară că

Guvernul ar trebui să intre imediat într-un dialog cu muncitorii și sindicatele. Săi îndeplinească imediat cerințele juste de a îmbunătăți situația socio-economică. A sosit momentul să se pună capăt manifestărilor de politici rusofobe și antisovietice din republică. Ani de zile, toate acestea au transformat Kazahstanul într-o arenă pentru activitățile forțelor anti-ruse, instigând populația împotriva prieteniei cu țara noastră.A sosit timpul pentru o discuție onesta și pentru eliminarea cauzelor fundamentale ale diviziunii sociale distructive nu numai în Kazahstan, ci și în Rusia. Politicile care generează diviziune, inegalități și sărăcie duc inevitabil la explozie. Orice guvern care lucrează pentru oligarhi va răspunde pentru acțiunile lui. Atunci nici represiunea dură, nici intoxicarea naționalismului, nu vor ajuta. Cea mai importantă concluzie este că încercările burgheziei naționale de a-și integra popoarele în lumea capitalismului global îi fac marionete ale oligarhiei mondiale. Muncitorii ar trebui să devină stăpânii țărilor lor, nu capital idiferent dacă este național sau străin

 

Concluzie

 

Într-un fel sau altul, toate mișcările de stînga s-au solidarizat cu protestele muncitorilor kazahi. Unele speră la o revoluție socialistă (https://www.marxist.com/asia.htm), altele o revoltă împotriva staliniștilor (!) (https://www.wsws.org/en/articles/2022/01/10/kaza-j10.html)

Clasa muncitoare din Kazahstan a reușit o victorie de etapă. Resursele unei țări nu trebuie să fie în folosul unei plutocrații care le speculează la bursă. Cu ce drept companii private își însușesc darurile naturii, care sunt proprietate comună a unei națiuni?

Cum de lumea nu vede obscenitatea liberalizării energiei și a combustibililor? România este pe locul doi în UE privind extracția de gaze naturale. În loc ca ele să ajungă direct la populație, ele sunt speculate pe bursă iar oamenilor li se cere să facă economie.

Bine, am mai trecut prin asta vreo patru ani, în anii 80, dar atunci ținta era clară: să scăpăm de datorii.

Acum care este ținta? Salvarea planetei? Cu prețul îmbogățirii miliardarilor și chinuirii săracilor?

Muncitorimea kazahă a arătat că ”ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită”.

Respect și admirație.

 

 

Bibliografie

[1]        https://en.wikipedia.org/wiki/Saparmurat_Niyazov

[2]       https://en.wikipedia.org/wiki/Ruhnama

[3]       https://en.wikipedia.org/wiki/Politics_of_Turkmenistan

[4]       https://en.wikipedia.org/wiki/Islam_Karimov

[5]        https://en.wikipedia.org/wiki/Nursultan_Nazarbayev

[6]       https://en.wikipedia.org/wiki/Tajikistani_Civil_War

[7]       https://en.wikipedia.org/wiki/Emomali_Rahmon

[8]       http://www.salaryexplorer.com/salary-survey.php?loc=222&loctype=1

[9[       https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_minimum_wage

[10]     https://www.mylifeelsewhere.com/compare/kazakhstan/ukraine

[11]     https://countryeconomy.com/countries/compare/kazakhstan/uzbekistan

[12]     https://en.wikipedia.org/wiki/Collective_Security_Treaty_Organization

[13]     https://astanatimes.com/2022/01/president-tokayev-thanks-the-kazakh-peopl%d0%b5-international-community-for-their-support-pledges-to-maintain-law-and-order-in-the-country/

[14]     https://www.tdg.ch/kazakhstan-lex-president-appelle-a-soutenir-le-gouvernement-202893416558

[15]     https://en.wikipedia.org/wiki/Mukhtar_Ablyazov

[16]     https://www.hotnews.ro/stiri-international-25284894-disidentul-mukhtar-ablyazov-proclama-lider-opozitiei-cere-occidentului-infrunte-rusia-kazahstan-risca-devina-nou-belarus-putin-vrea-refacerea-urss.htm

[17]     https://www.contributors.ro/kazahstan-sfarsitul-fara-glorie-al-epocii-nazarbaev-o-afacere-de-familie-kazaha-i-a-oferit-lui-putin-ocazia-unei-demonstratii-de-forta-interviu-cu-armand-gosu/

[18]     https://en.wikipedia.org/wiki/2022_Kazakh_protests

[19]     https://eurasianet.org/kazakhstans-tokayev-taking-ax-to-nazarbayev-legacy

[20]     https://www.reuters.com/world/asia-pacific/kazakhstan-detains-almost-10000-over-deadly-unrest-2022-01-11/

[21]     Crimeea și noul imperiu rus, Agnia Grigas, București, Corint, 2017

[22]     https://eng.belta.by/president/view/lukashenko-west-behind-events-in-belarus-and-kazakhstan-146965-2022/

[23]     https://www.dailysabah.com/world/asia-pacific/daesh-gulenists-behind-riot-in-kazakhstan-former-russian-mp-balbek

[24]     https://www.aa.com.tr/en/politics/organization-of-turkic-states-offers-support-to-protest-hit-kazakhstan/2466832

[25]     https://www.idcommunism.com/2022/01/kazakhstan-protests-interview-with.html#more

[26]     https://kprf.ru/party-live/cknews/207796.html

[27]     https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/ascensiunea-lui-arturi-ui-poate-fi-oprita-o-parabola-despre-hitler-la-odeon

 

Articol scris de Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu este doctor în matematică, profesor universitar, membru în Biroul Executiv al Partidului Socialist Român.

Vizualizari: 2461 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *