Cel mai impresionant text pentru ziua de 1 mai, după părerea mea, a venit de la o doamnă pe care o respect: Doamna Gabriela Crețu. I-aș spune chiar ”tovarășă” dar nu vreau să aibă necazuri.  I l-am furat cu neobrăzare de aici (https://www.gabrielacretu.ro/proletari-din-toate-tarile-uniti-va-capitalistii-sunt-uniti.html).

Fără să îi cer permisiunea. Sublinierile îmi aparțin.

Iată-l.

Proletari din toate țările, uniți-vă! Capitaliștii sunt uniți!

Așa s-au obținut drepturile de la 1848 încoace, prin unire și luptă! Zi limitată de muncă, salarii mai bune, concedii plătite, pensii, asigurări medicale și de șomaj, nimic nu a venit de-a gata!

Dar succesul a fost mereu parțial și mereu în pericol. Celor ce muncesc li s-a dat periodic câte un motiv de dezbinare. S-au omorât unii pe alții, în războaie pornite de cei bogați și plătite cu sângele  celor săraci și nu le-a fost bine! Au exclus și discriminat – pe negri, pe imigranți, pe femei, pe minoritari; și-au vărsat năduful pe cel și mai slab dar nu le-a fost mai bine! Nesiguranța zilei de mâine a plutit permanent în aer, chiar și când făceau progrese.

Astăzi, de 1 Mai, vă îndemn să  învățăm unii de la alții! Căci, prinși cu munca, suntem ușor duși de nas de cei care văd întregul și controlează mijloacele de comunicare.

Astăzi, de Ziua Muncii, să învățăm să fim uniți de la capitaliști, de la bancheri, în primul rând!

Aceștia ne pot preda cea mai eficientă lecție de solidaritate. Fără solidaritate – dincolo de granițe, naționalitate, culoare sau gen – nu ar fi obținut succesul enorm care se cheamă globalizare neoliberală! Succesul lor este cel mai dureros eșec de până acum pentru cei care muncesc, dincolo de orice diferențe!

Capitalul a știut să vorbească într-un glas, aceeași limbă, cea a banului. Pretutindeni!

Ne-au spus că proprietatea publică (adică și a noastră) e rea și doar proprietatea privată (adică, a lor) este bună. Și noi i-am crezut și am privatizat tot, până am rămas cu mai nimic.

Ne-au spus că taxele și contribuțiile sociale (din care aveam școală, spital, drum și pensii bune) sunt rele. Și le-am tăiat! Așa am ajuns să plătim din buzunar, dacă avem ceva în el, și școală și spital…

Astfel s-a oprit ascensorul social. Copiii noștri nu o duc mai bine decât noi, nici noi nu știm dacă vom mai avea o pensie…

Au vorbit aceeași limbă pentru că aproape toți am vorbit-o! Au cumpărat universitățile!!! Adică mințile noastre. Gândirea liberă și apărarea drepturilor și libertăților omului nu mai sunt apanajul acestora. Nu știu să o facă. Majoritatea universităților produc instrumente umane. Ca să nu zic sclavi. Și noi așa le cerem, ca să răspundă nevoilor ”piețelor”, nevoilor capitalului!

Pentru că suntem în capitalism, capitaliștii, mai ales bancherii, au organizat alegerile lor politice și și-au învestit guvernele lor. Pretutindeni, aproape! Și au obținut un drept neînscris în nicio declarație universală – profitul obligatoriu și garantat!!!

Orice pierdere se socializează (adică o plătim de la buget) și orice câștig se privatizează (adică îl iau ei). Așa a fost la criza financiară recentă unde statele (inclusiv, Uniunea Europeană) au salvat băncile și societățile financiare falimentare cu banii noștri. Mulți bani! Așa e și acum! Majoritatea banilor se duc pentru salvarea companiilor, prea puțini, la cetățeni. Inegalitățile uriașe dintr-o lume în care 1% dintre oameni deține mai mult de jumătate din bogăția pământului vor crește, după pandemie. Și foamea!

Pericolul cel mai mare este altul, totuși!

După globalizarea neoliberală, care a divizat fundamental lumea în extra-bogați și săraci, vine globalizarea digitală. Este deja aici! Până acum, munca era exploatată. Dar era necesară!!!

Astăzi, educația noastră înaltă, pe care o credeam foarte prețioasă pentru angajatori, poate fi înlocuită de ”learning machines”, computere inteligente care se autoprogramează utilizând cantități de date pe care mintea noastră nici nu le poate cuprinde. Și pe care le furnizăm. Noi!

Mâinile noastre dibace pot fi înlocuite de roboți. Din exploatați necesari, vom deveni inutili excedentari!

Avem nevoie de toată unitatea posibilă și de toată mintea și imaginația posibile ca să schimbăm sistemele de distribuție și de asigurări sociale, până nu e prea târziu! Sper că nu e prea târziu!

Post Scriptum

Celor care încă au loc de muncă și, mai ales, celor care astăzi, de ziua lor, sunt pe baricade, un gând bun! Și o chemare la solidaritate! La mulți ani!

Apreciez autocritica dureroasă cuprinsă în fraza ” Ne-au spus că proprietatea publică (adică și a noastră) e rea și doar proprietatea privată (adică, a lor) este bună. Și noi i-am crezut și am privatizat tot, până am rămas cu mai nimic.” . Da, toate guvernele din ultimele trei decenii asta au făcut. Vocile noastre, ale celor conștienți de crima privatizării și a retrocedărilor,  au fost înăbușite în fașă.

La rădăcina răului este sanctificarea proprietății private. Ea, necontrolată public, amenință toate drepturile omului: la viață, la sănătate, la educație . Libertatea devine o vorbă goală, este doar libertatea unora de a scoate profit pe spinarea altora. Și libertatea  ultimilor de a-și alege stăpînii sau de a muri de foame. Este un truism, cunoscut de mii de ani: Platon, în ”Legile” propunea raportul 1:5 între cel mai sărac și cel mai bogat.

Cum s-a ajuns la asta? Anestezicul folosit a fost anticomunismul. Rețeta a fost eficare: comunism = Ceaușescu = Stalin = Anii 50 = temnițe comuniste = anii 80 = frig, foame, frică. Deci dacă comuniștii spuneau că 2+2=4 , nu trebuiau crezuți. De altfel au fost și interziși prin legi anticonstituționale precum legea siguranței naționale din iunie 1991. Așa a fost în toate statele fost socialiste, cu mici variațiuni :  reformiști contra nostalgici.  Binele contra Răului. Bine a învins și fostele state socialiste, fără excepție, au intrat în criză demografică, socială și și-au pierdut respectul de sine.

 Cine a administrat drogul ? Anticomunismul a fost  administrat de intelectualii publici. Cumpărați ridicol de ieftin cu burse și mîngîieri pe cap de la miliardari. Unii, nu mulți, și-au dat seama de trădarea lor din anii 90 și s-au pocăit. Dar cu o floare nu se face primăvară: de vină pentru restaurația capitalistă în forma periferică și neoliberală sunt absolut toți intelectualii anticomuniști.

”Blăstămata problemă” – ca să citez din narodnicii ruși în varianta Stere – este însă : Cum? Cum să răspundă popoarele la agresiunea bancherilor? Cum să ne unim împotriva lor? De unde să începem? Pentru ce ar trebui să milităm în primul rînd?

În Europa eu văd două urgențe: impozit (cît mai) progresiv și sabotarea băncilor multinaționale prin bănci în proprietate publică. Dacă aveți și alte idei de proiect comun european vă rog să le discutăm. Poate ajungem la un consens, așa precum bancherii.

Articol scris de Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu este doctor în matematică, profesor universitar, membru în Biroul Executiv al Partidului Socialist Român.

Vizualizari: 3879 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Socialistul pe Facebook

  • ÎN MEMORIAM ION CEAUȘESCU

    ION CEAUȘESCU Membrii  și simpatizanții Partidului Socialist Român se alătură tuturor celor care au cunoscut […]