pas-logo-nou[1]Conducerea Partidului Alternativa Socialistă (PAS) l-a mandatat încă din timpul alegerilor europarlamentare pe președintele său, dr. Constantin Rotaru, să întreprindă toate demersurile necesare în vederea sensibilizării opiniei publice și a autorităților publice interne și internaționale cu privire la gravele nereguli din politica românească. Cel mai important demers de până acum este depunerea de către președintele PAS, în numele partidului – dar, în sens larg, în numele întregii societăți civile din România, afectată de absurditatea sistemului politic – a petiției nr. 1442 / 29.07.2014 adresată Avocatului Poporului (dl. Victor Ciorbea) prin care acesta în mod normal va fi obligat să accepte argumentele necesare pentru a sesiza Curtea Constituțională asupra neregulilor din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Odată sesizată, Curtea Constituțională e obligată de lege să ia în considerare sesizarea Avocatului Poporului și să trimită Parlamentului spre reexaminare conținutul legii.

Pe scurt, două sunt neregulile majore și încălcările Constituției constatate cu prilejul alegerilor pentru Parlamentul European: 1) faptul că partidele au fost împărțite discriminatoriu și abuziv în două categorii de importanță („partide reprezentate în PE” și „ partide fără reprezentare în PE”) din care decurg drepturi diferite și 2) faptul că partidele aflate în grupa „fără reprezentare în PE” au fost în mod evident tratate discriminatoriu (de pildă, nu au avut garantată în secțiile de vot prezența reprezentanților proprii, ceea ce a făcut că numărătoarea să fie făcută majoritar de reprezentanții partidelor din prima categorie).

Conform legislației noastre, drumul de la săvârșirea abuzului la petiția către Avocatul Poporului și sesizarea Curții Constituționale este unul sinuos, pe care nu oricine îl poate face, ci numai cine a fost efectiv supus abuzului în cauză (în cazul de față, 9 partide de „categoria a 2-a” și câțiva candidați independenți). De aceea, chiar dacă o lege este absurdă, dacă persoanele fizice sau juridice asupra cărora s-a săvârșit abuzul nu o denunță la Avocatul Poporului și / sau Curtea Constituțională, ea poate rămâne fără probleme în vigoare ani buni de acum încolo. Demersul PAS e cu atât mai interesant cu cât reprezintă o primă încercare concretă a societății civile de a testa corectitudinea Curții Constituționale. Pentru orice cetățean normal al României este clar că toate legile care guvernează spațiul politic românesc sunt mai mult sau mai puțin anti-constituționale, dar modificarea lor legală, în absența evidentă a dorinței partidelor de la putere, nu e posibilă decât atunci când abuzul se înfăptuiește și când poate fi declanșat mecanismul de sesizare, care începe întotdeauna la tribunal.

Vă prezentăm în continuare conținutul petiției 1442/29.07.2014

Redacția

 

 

Domnule Avocat al Poporului,

1. Numele şi prenumele PARTIDUL ALTERNATIVA SOCIALISTĂ, cu sediul în București, str. Olari, nr. 12, Sector 2, telefon 021 2522886.
2. Data la care aţi luat cunoştinţă despre încălcarea drepturilor dumneavoastră: 25 martie 2014
3. Prezentarea succintă a drepturilor şi libertăţilor încălcate:
Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conține o serie de prevederi discriminatorii, antidemocratice și anticonstituționale ca urmare a faptului că încalcă:

1. Principiul egalității în drepturi, conform căruia „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituția României;
2. Principiul constituțional al dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 38 din Constituția României;
3. Principiul conform căruia restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți poate fi dispusă „pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor” (art. 53 alin. (1) din Constituția României, în niciun caz nu poate fi extinsă și pentru eliminarea competitorilor într-o competiție electorală
4. Principiul egalității părților (persoane juridice) în fața legii;

4. Autoritatea administrativă sau funcţionarul public reclamat:
Parlamentul României
5. Descrierea succintă a faptelor invocate, prin care vi s-au încălcat drepturile:
Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulteriore, împarte competitorii electorali în două categorii, una formată din partidele care au membri în Parlamentul European și una formată din partidele care nu au membri în Parlamentul European, ceea ce face ca aceasta să fie o lege discriminatorie, antidemocratică și anticonstituțională. Împărțirea cetățenilor români în două categorii, în cazul nostru a competitorilor electorali, le îngrădește competitorilor care nu au membri în Parlamentul European posibilitatea de a se bucura de drepturi și tratamente egale într-o competiție electorală, de a candida și de a fi aleși așa cum prevăd art. 16, art. 37, art. 38 și art. 53 din Constituția României adoptată în 2003 prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, după cum urmează: (Anexa 1)
6. Autorităţile publice care au fost sesizate anterior:
Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
7. Răspunsul primit şi motivele pentru care vă consideraţi în continuare nedreptăţit:
Încheierea din 22 aprilie 2014.
„Admite în parte cererea formulată de Partidul Alternativa Socialistă. Sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.24 alin.(6) din Legea nr.33/2007. Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art.20 alin.(6), art.24 alin.(4), art. 26 alin.(3) si (4), art.29 alin.(12), art.30 alin.(1), art.38 alin.(4) si art.40 alin.(7) din Legea nr.33/2007. Cu recurs în 48 de ore de la pronunțare.”
8. În dovedirea celor afirmate depun următoarele acte (în copie, nu în original): NU
9. Menţiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau dacă a format obiectul unei judecăţi:
NU se mai află pe rolul niciunei instanțe.
În acest moment se lucrează la formarea dosarului pe care urmează să-l înaintăm spre deliberare Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)
10. Doresc ca toate informaţiile şi rezultatele acestei cereri să rămână confidenţiale:
NU sunt motive de confidențialitate.
11. Petiţia este depusă:
[X] Personal
Constantin ROTARU
Președinte al PARTIDULUI ALTERNATIVA SOCIALISTĂ

Bucuresti,
Nr. 1442/29 iulie 2014

 

Domnule Avocat al Poporului,

Subscrisul PARTIDUL ALTERNATIVA SOCIALISTĂ, cu sediul în București, str. Olari, nr. 12 , sector 2, reprezentat prin dl. Constantin ROTARU, în calitate de președinte, legitimat cu CI seria …, nr. …, CNP …, având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) din aceeași lege, ne adresăm instituției dumneavoastră, Avocatul Poporului, cu solicitarea de a

SESIZA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
cu privire la următoarele:

EXCEPȚII DE NECONSTITUȚIONALITATE

Puse în evidență de: art. 20 alin. (6), art. 24 alin. (4), art. 26 alin. (3) și (4), art. 29 alin. (12), art. 30 alin. (1), și art. 38 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu: art. 16, art. 37, art. 38 și art. 53 din Constituția României.

Textele legale în vigoare din Legea nr. 33/2007, contestate din punctul de vedere al constituționalității, sunt:

Art. 20.
(6) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot al partidelor politice (…) se procedează astfel:
a) în prima etapă, listele de candidaţi ale partidelor politice, ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ale alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea, care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central; …
b) în etapa a doua, listele partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite care nu au membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central.

Art. 24.
(4) (…) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. ….
(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanţii.
Art. 26.
(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referinţă, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale care are membri în Parlamentul European şi participă la alegeri. …..
(4) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care nu are membri în Parlamentul European de preşedintele biroului, prin tragere la sorţi în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. ….

Art. 29.
(12) Ordinea de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare este următoarea:
a) în prima etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi are membri în Parlamentul European;
b) în a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi nu are membri în Parlamentul European; desemnarea reprezentanţilor acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti;

Art. 30.
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi un număr între 2 şi 6 membri stabiliţi de preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă, la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European.

Art. 38.
(4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:
a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea;
b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.

Textele constituționale de referință încălcate:

Articolul 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Articolul 37
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

Articolul 38
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.

Articolul 53
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Motivele invocării excepțiilor de neconstituționalitate:

Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin prevederile articolelor mai sus enumerate, împarte competitorii în două categorii, una formată din partidele care AU membri în Parlamentul European și una formată din partidele care NU AU membri în Parlamentul European, ceea ce face ca aceasta să fie o lege discriminatorie, antidemocratică și anticonstituțională deoarece îngrădește dreptul cetățenilor români de a se bucura de drepturi și tratamente egale într-o competiție electorală, de a candida și de a fi aleși așa cum prevăd art.16, art. 37, art. 38 și art. 53 din Constituția României adoptată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, după cum urmează:
Articolul 20,
alineatul  (6), din Legea 33/2007 prevede că „Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, (…) care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi, se procedează astfel:
a) în prima etapă, listele de candidaţi ale partidelor politice, (…), care AU membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi (…);
b) în etapa a doua, listele partidelor politice, alianţelor politice (…) care NU AU membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi (…).”
Articolul 24,
alineatul  (4) din Legea 33/2007 prevede că „ (…) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic (…) care AU membri în Parlamentul European”, în timp ce,
alineatul (6), al aceluiași articol se prevede că „În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, (…) care NU ARE membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului lor. (…) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin TRAGERE LA SORŢI, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, (…)”.
Articolul 26,
alineatul (3) din Legea 33/2007 prevede că „Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referinţă, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, … care ARE membri în Parlamentul European … ”, iar
alineatul (4) al aceluiași articol se prevede că „În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, (…) care participă la alegeri şi care NU ARE membri în Parlamentul European …”
Articolul 29,
alineatul (12) din Legea 33/2007 prevede că „Ordinea de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare este următoarea:
a) în prima etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, (…) care participă la alegeri şi ARE membri în Parlamentul European;
b) în a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, (…) care participă la alegeri şi NU ARE membri în Parlamentul European;”
Articolul 30,
alineatul (1) din Legea 33/2007, prevede că „Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un preşedinte, (…) şi un număr între 2 şi 6 membri stabiliţi de preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, (…) la propunerea partidelor politice, (…) care AU membri în Parlamentul European.”
Articolul 38,
alineatul (4), din Legea 33/2007, referitor la „repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, (…) la serviciile publice de radio şi televiziune,” stabilește următoarele criterii:
a) „4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, (…) care AU membri în Parlamentul European (…)” și
b) „1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, (…) care NU AU membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.”

Astfel, prin Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare candidații sunt împărțiți în DOUĂ GRUPE, grupa candidaților care fac parte din partidele care AU membri în Parlamentul European și grupa candidaților care fac parte din partidele care NU AU membri în Parlamentul European după cum urmează:
1. GRUPA I, grupa partidelor care AU membri în Parlamentul European, cu toate AVANTAJELE de rigoare prin:
a) Stabilirea, într-o primă etapă, a numărului de ordine pe buletinul de vot a candidaților partidelor care AU membri în Parlamentul European (art. 20 alin (6), lit. (a) din Legea 33/2007),
b) Cuprinderea reprezentanților partidelor care AU membri în Parlamentul European în Biroul Electoral Central, la o zi de la alegerea președintelui BEC, (art. 24 alin (4) din Legea 33/2007),
c) Completarea Birourilor electorale județene cu câte un reprezentant al partidelor care AU membri în Parlamentul European (art. 26 alin (3) din Legea 33/2007),
d) Completarea Birourilor electorale ale secțiilor de votare cu câte un reprezentant al partidelor care AU membri în Parlamentul European, (art. 29 alin (12), lit. (a) din Legea 33/2007),
e) Cuprinderea în Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate numai a reprezentanților partidelor care AU membri în Parlamentul European (art. 30 alin (1) din Legea 33/2007),
f) Repartizarea a „4/5 din timpii de antenă” pentru partidele care AU membri în Parlamentul European (art. 38 alin (4), lit. (a) din Legea 33/2007);

2. GRUPA a II-a, grupa partidelor care NU au membri în Parlamentul European, cu toate DEZAVANTAJELE de rigoare prin:
a) Completarea, în etapa a două, a numărului de ordine pe buletinul de vot a candidaților partidelor care NU AU membri în Parlamentul European (art. 20 alin (6), lit. (b) din Legea 33/2007
b) Tragerea la sorți, dacă mai sunt locuri, a reprezentanților partidelor care NU AU membri în Parlamentul European în vederea completării Biroului Electoral Central, la două zile după rămânerea definitivă a candidaturilor, (art. 24 alin (6) din Legea 33/2007),
c) Tragerea la sorți, dacă mai sunt locuri, a reprezentanților partidelor care NU AU membri în Parlamentul European în vederea completării Birourilor electorale județene, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzul la alin. (3), (art. 26 alin (4) din Legea 33/2007),
d) Tragerea la sorți, dacă mai sunt locuri, a reprezentanților partidelor care NU AU membri în Parlamentul European în vederea completării Birourilor electorale ale secțiilor de votare, (art. 29 alin (12), lit. (b) din Legea 33/2007),
e) ELIMINAREA posibilității partidelor care NU AU membri în Parlamentul European de a avea reprezentanți în Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate (art. 30 alin (1) din Legea 33/2007),
f) Repartizarea restului de „1/5 din timpii de antenă” pentru partidele care NU AU membri în Parlamentul European, precum și candidaților independenți, (art. 38 alin (4), lit. (b) din Legea 33/2007).

Desemnarea reprezentanților partidelor politice care participă la alegeri în Birourile electorale, făcută conform prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în demersul său discriminatoriu, antidemocratic și anticonstituțional, se completează cu încă două articole: art. 20, alin. (6) și 38, alin (4), referitoare la stabilirea ordinei competitorilor pe buletinul de vot și repartizarea timpilor de antenă, articole care încalcă cele mai elementare drepturi ale omului și unul dintre principiile fundamentale ale Constituției României privind respectarea drepturilor omului.
Art. 20, alin (6) ne demonstrează că partidele parlamentare, în calitatea lor de competitori electorali, nu pot admite să fie tratați de la egal la egal cu partidele neparlamentare nici în stabilirea ordinei pe buletinul de vot. Așa se face că, și de această dată, competitorii electorali sunt împărțiți în două grupe.
Caracterul discriminatoriu și anticonstituțional al Legii 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare este evident și în art. 38 alin. (4) din această lege care, pe lângă caracterul său discriminatoriu, antidemocratic și anticonstituțional, acordă și importante avantaje patrimoniale partidelor care AU membri în Parlamentul European prin faptul că a oferit acestora, în cazul de față, în număr de 6 competitori, 4/5 din timpii de antenă, în timp ce, partidelor care NU AU membri în Parlamentul European și candidaților independenți, în număr de 17 competitori, le-a oferit restul de 1/5 din timpii de antenă. Pentru a se înțelege cât se poate de bine dimensiunea reală a timpului de antenă acordat de TVR 1 celor 17 competitori, vă informăm că acesta a fost de numai 5 minute pentru fiecare.
ÎMPĂRȚIREA CANDIDAȚILOR ÎN MAI MULTE GRUPE, conform prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este o măsură discriminatorie, antidemocrată și ANTICONSTITUȚIONALĂ.
Conform prevederilor constituționale, toți competitorii trebuie să se bucure de DREPTURI ȘI DE TRATAMENTE EGALE.
Aceleași prevederi legale, prin alegerea reprezentanților partidelor care AU membri în Parlamentul European în Biroul ElectoralCentral cu mai mult de o lună și jumătate (2 martie) înaintea reprezentanților partidelor care NU AU membri în Parlamentul European (19 aprilie), oferă partidelor care AU membri în Parlamentul European, pe lângă calitatea de COMPETITOR, și pe aceea de ARBITRU ELECTORAL. De această calitate s-au folosit pe deplin în momentul în care, cu încălcarea prevederilor legale, au hotărât respingerea tuturor candidaturilor propuse de partidele care NU AU membri în Parlamentul European. A fost nevoie de intervenția justiției care a admis candidaturile depuse de toate partidele care NU AU membri în Parlamentul European. Tot în aceiași calitate, aceeași reprezentanți, în calitatea lor de ARBITRI ELECTORALI, și-au permis să interpreteze în mod abuziv, dar favorabil lor, sintagma „tragere la sorți”, admițând ca tragerea la sorți să se facă între entități electorale diferite.
Nicio prevedere constituțională nu admite ca într-o competiție electorală să le fie atribuită, unora dintre competitori, și calitatea de arbitri electorali.
Făcând apel la istoricul practicii electorale din ultimii 25 de ani, vom constata că, în timp, partidele aflate la putere sau în anturajul puterii, din dorința de a-și conserva poziția politică, au înțesat legile electorale cu prevederi care le oferă condiții extrem de favorabile. Așa s-a ajuns ca partidele care AU membri în Parlamentul European, în toată activitatea electorală, să pună mare preț pe sloganul „NU CONTEAZĂ CINE VOTEAZĂ, CONTEAZĂ CINE NUMĂRĂ!”.
România anului 2014 nu poate să admită asemenea grave derapaje antidemocratice și anticonstituționale.
Nu trebuie să acceptăm organizarea unei competiții electorale în care competitorii sunt așezați, unii la MASA BOGAȚILOR, cu toate bucatele posibile și imposibile, și alții la MASA SĂRACILOR unde sunt serviți cu ce mai rămâne de la masa bogaților.
Se vede foarte clar că partidele parlamentare, din dorința lor de conservare a puterii, adoptă legi care sfidează prevederile constituționale și încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor români.
Având în vedere articolul 16, alin. (1) din Constituția României, potrivit căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, din prezentarea articolelor denunțate ca neconstituționale din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că tocmai această lege stabilește norme prin care cetățenii României nu sunt egali, norme prin care unii se bucură de importante privilegii, în timp ce alții sunt la modul cel mai evident discriminați;
Ținând seama că niciuna dintre prevederile discriminatorii, antidemocratice și anticonstuționale din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu poate fi impusă ca urmare a faptului că ar pune în pericol „apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav” pentru ca „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi” să poată „fi restrâns”, așa cum prevede articolul 53, alin. (1) din Constituția României;
Luând în considerare că aceste prevederi sunt total discriminatorii, antidemocratice și anticonstituționale, Partidul Alternativa Socialistă cere ca Avocatul Poporului

SĂ SESIZEZE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI
cu privire la neconstituționalitatea alin. (6) al art. 20, a alin. (4) și a alin. (6) ale art. 24, a alin. (3) și (4) ale art. 26, a literelor (a) și (b) ale alin. (12) din art. 29, a alin. (1) al art. 30 și a alin (4) al art. 38, din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere că prin aplicarea unui tratament discriminatoriu competitorilor aflați într-o competiție electorală se încalcă dreptul românilor de a fi aleși în Parlamentul European, Partidul Alternativa Socialistă consideră că prevederile art. 20 alin. (6), art. 24 alin.(4) și alin (6), art. 26 alin. (3) și (4), art. 29 alin. (12), art. 30 alin. (1), și art. 38 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale în raport cu art. 16, art. 37, art.38 și art. 53 din Constituția României.
În drept, art. 13, alin (1), litera (f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, art. 10 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și art. 16, art. 37, art.38 și art.53 din Constituția României.

Președinte,
Dr. ec. Constantin ROTARU

București,
Nr. 1442/29.07.2014

Articol scris de Redactia

Vizualizari: 1463 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Socialistul pe Facebook

  • IPOCRIZIA ELECTORALĂ

                  Conform Legii 135/2020, „data desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020 se […]