De aproape trei luni România se află sub un regim politic de dreapta la care s-a ajuns nu ca urmare a unui vot popular și desemnat, ca atare, în urma unei victorii electorale. Calea pe care s-a mers a fost una exclusiv a pertractărilor din viața de culise a Parlamentului și pe fondul nereglementat al unei carențe instituționale din ce în ce mai accentuate pe care o reprezintă „traseismul politic”.

Avem de-a face, cum cu toții știm foarte bine, cu un rezultat al unor alegeri generale și urmate aproape imediat cu transferuri de „aleși” de la un partid la altul, de la un grup parlamentar la altul până la situația atât de bizară că există în momentul de față partide înființate ca urmare exclusivă a „prieteniilor” parlamentare așa cum este Partidul Pro-România condus de Victor Ponta sau Partidul Forța Națională condus de Theodor Meleșcanu. Cu mențiunea că acesta din umră a ajuns în Parlament pe lista ALDE, a ocupat și mai ocupă încă pentru foarte puțin timp fotoliul de Președinte al Senatului propus de grupul social-democrat din Senat ca să fie în prezent lider al unui alt partid născut și acesta, exclusiv pe holurile Parlamentului dacă nu în vreuna din foarte puținele chicinete ale fostei Case a poporului edificate cu talent și multă risipă de energie în anii fostului nostru regim socialist.

Revenind la regimul politic Iohannis-Orban, să spunem hotărât că temerile noastre, și nu numai, cum că dacă exponenții dreptei ar ajunge la guvernare, vor promova o politică de pură factură antipopilară, s-au adeverit întru totul. Din primele zile ale existenței sale, guvernul Orban (minoritar cu 20% reprezentare în Parlament) s-a grăbit să dea asigurări că va respecta legile și în primul rând Constituția, că va gestiona în spiritul echității plata salariilor și a pensiilor, că vor proceda doar la eliminarea așa-ziselor excese ale fostei guvernări, că vor pune în valoare doar competențele autentice ș.a.m.d. În realitate, așa cum cu toții veți fi observat deja, guvernarea liberală, susținută frenetic de Președintele României, a lansat diversiunea găurilor de zeci de miliarde primite moștenire prin bugetul statului și cel puțin de două miliarde la bugetul asigurărilor sociale. Au lansat, apoi, printr-o adevărată canonadă mediatică, lozinca „n-avem bani”  în prezent dar mai ales în perspectiva anilor 2020-2021 pentru plata pensiilor, dar și a salariilor, a altor obligații de această natură fără a se mai aminti în vreun fel și de capitolul investiții. În schimb, de o manieră mai puțin transparentă  sau chiar netransparentă s-a recurs la angajarea unor împrumuturi imense de circa 40 miliarde lei până la sfârșitul anului 2019 urmând ca în cursul acestui an să se mai facă împrumuturi de circa 87 miliarde lei. Oricum, datoria externă a țării regimul Iohannis-Orban a ridicat-o la aproape 110 miliarde euro, de peste 10 ori mai mare față de datoria României la începutul anilor 80 ai secolului trecut, datorie făcută riguros pentru dezvoltarea istorică a țării și care a și fost lichidată pânăîn martie 1989. Datoria actuală, din nefericire, va fi transmisă generațiilor următoare ca o povară a neputinței, a nepriceperii, a ignoranței politice de care au dat și dau dovadă cei care au ilustrat cu asemenea carențe elita politică  a autorilor loviturii de stat din Decembrie 1989.

Nu s-ar putea înfățișa mai profund antipopular regimul Iohannis-Orban dacă n-ar avea pretenția de a acapara nu numai guvernul în maniera în care s-a produs acapararea, e drept și ca urmare a rezultatelor reieșite din urnele alegerilor prezidențiale, dacă n-ar avea pretenția să ajungă a modifica și actuala structură a Parlamentului. De unde insistența de a se ajunge la organizarea de alegeri anticipate cu speranța insistent etalată că s-ar menține popularitatea dreptei, cea liberală în primul rând, la nivelul pus în evidență de scorul electoral al prezidențialelor. Între timp viața politică, sub baghetă liberală, pune în evidență disonanțe din ce în ce mai acute de genul eliminării pensiilor speciale, la întrecere parlamentară cu social-democrații, totul pentru o miză electorală foarte clară, ba chiar este în situația de a gestiona de o manieră cel puțin nefericită scandaluri în diverse zone guvernamentale când la finanțe, când la Ministerul Muncii, la Sănătate, la Educație sau la Justiție ca să nu mai amintim și de diversele zone din provincie practic de pe întreg cuprinsul țării.

Regimul Iohannis-Orban nu este unul al speranței de mai bine; nu este unul al minimului de încredere. Este un regim al suferințelor pentru cei mulți; este chiar unul al disperării când asistăm la revolte din partea celor îmbuibați așa cum sunt magistrații care protestează în strada anului 2020 pentru pensiile speciale ce ar urma să le primească peste 20-30 de ani. Este un regim al strigătelor de durere națională, o durere din păcate înăbușită, când asistăm fără reacție, cum ne exploatează capitalul străin prin multinaționalele de tot felul; cum ne sunt, pe mai departe, defrișate pădurile, cum ne sunt scormonite măruntaiele pământului pentru descoperirea și exploatarea de noi resurse naturale în favoarea aceluiași capital străin, cum nu se pot edifica autostrăzi ori cum cad pradă și bruma de unități productive dintre cele care, deși  gâfâind, au mai putut supraviețui după decembrie 1989 dar mai ales cum ni se răresc rândurile, devenind numeric o națiune din ce în ce mai mică de vreme ce se continuă sporul demografic negativ. Acesata este, în opinia  noastră, a socialiștilor, imaginea regimului Iohannis-Orban. Din păcate, observații ca acestea noi am mai exprimat de-a lungul a peste 15 ani de existență în această structură instituțională. N-am găsit, însă, căi mai eficiente de acțiune pentru a ne opune acestui gen de politici antipopulare, ba chiar, antiromânești.

Oare, le vom găsi de acum înainte?

Ce n-am putut iniția și am putea evenntual să intreprindem în viitorul apropiat sau chiar mai îndepărtat? Luați, vă rugăm, aceste întrebări ca o provocare!

 

Biroul Executiv Central al Partidului Socialist Român

01.02.2019

Articol scris de Redactia

Vizualizari: 5359 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Socialistul pe Facebook