Dezbatere la Clubul Socialiștilor moderată de Paul Constantin Marinescu

Marți 25 aprilie 2017

 

Sinteza intervenției moderatorului

  1. Atât asemănarea termenilor ,,comunism” și ,,consumism”, cât și ideea de contrast puternic a celor 2 concepte este ilustrativă pentru situația de ,,cădere din lac în puț” a românilor, după 1989.
  2. Prin ,,consumism” se definește societatea capitalistă bazată pe stimularea lăcomiei, a individualismului, a consumului ca scop în sine și pe tratarea omului doar ca pe un client comercial, cumpărător de bunuri și servicii. Prin ,,comunism” se definesc 2 concepte, cu o evidentă legătură între ele, dar distincte: A – Ideologia politică și social-economică bazată pe principiul ,,De la fiecare, după posibilități – fiecăruia, după nevoi”. B. – Modul de viață bazat pe același principiu. Astfel, opoziția dintre cei doi termeni ,,consumism” și ,,comunism” este foarte vizibilă, dacă observăm caracteristicile capitalismului românesc actual, de tip SUA.
  3. Jose Mujica este una din personalitățile contemporane care au relevat (demascat) caracteristicile consumismului și metodele prin care acesta ne acaparează libertatea, creându-ne o dependență față de marii producători și față de marii comercianți. În acest sens, este relevantă teoria lui Mujica, potrivit căreia: ,,Atunci când cumpărăm ceva, orice, nu plătim doar cu banii noștri, ci și cu timpul din viața noastră, în care am ,,produs” suma de bani respectivă.”
  4. Ca o caracteristică a comunismului ca mod de viață, cumpătarea liber consimțită (care nu trebuie confundată cu austeritatea, cu sărăcia) permite omului să dispună de mai mult timp liber, pe care să-l aloce relaționării cu familia și traiului într-un mediu ambiant natural.
  5. În România, mijloacele prin care consumismul distruge libertatea de acțiune a omului, creând ,,foamea de bani”, dependența de consum și de achiziție a obiectelor și serviciilor sunt, în principal: publicitatea comercială intensivă, bazată pe sloganuri gen ,,Meriți mai mult!, Depășește-ți limitele!” și inocularea prin toate mijloacele mass-media, a  ideii: ,,Bucurați-vă de democrație, luptați pentru prosperitate individuală! Nu există cale de întoarcere, nu există alternativă! Nu ne mai putem întoarce în dictatura comunistă!”
  6. Reîntoarcerea României la socialism ar fi benefică pentru marea majoritate a cetățenilor români, este posibilă, dar foarte puțin probabilă. Este lesne de anticipat ce resurse financiare imense și ce mijloace vor fi folosite de marile corporații multinaționale pentru împiedicarea oricărei tentative de revenire a socialismului, fie pe cale democratică, fie prin… revoluție.
  7. O alternativă la asaltul nociv și permanent al consumismului o reprezintă acceptarea liber consimțită, treptată și graduală, a modului de viață de tip comunist. Aceasta se poate realiza în două moduri: 1. În mod individual (la nivel personal, la nivel de familie, sau la nivelul cercului de prieteni apropiați) 2. În mod colectiv, prin asocierea în cadrul unor comunități locale de adepți ai comunismului ca mod de viață.

 

Sinteza intervențiilor din sală care mi-au fost transmise.

Îmi cer scuze, dar nu le-am mai găsit pe toate din motive obiective: mi s-au pierdut notițele. Lipsesc intervențiile lui David Marin, Constantin Rotaru și alții.

Ca regulă de lucru pentru viitor, aș ruga participanții să îmi transmită chiar ei rezumate ale intervențiilor lor. va fi sigur că nu am înțeles altceva decît au vrut să spună.

Nicu Ciobotaru. Inima capitalismului o reprezintă consumul, aceasta bate prea tare în zilele noastre pentru a putea funcționa sustenabil pentru următoarele generații. Hainele pe care le purtăm sunt create de cele mai multe ori în condiții impropii, uneori la limita supraviețuirii pentru cei care lucrează în aceste fabrici, exemple de condiții precare inumane, se găsesc în lanțurile majorității marilor producători, așa cum este H&M, care în 2015 a fost implicat într-un scandal de sclavie în Cambodgia sau în 2016 o fabrică s-a prăbușit peste muncitoare în aceiași țară, omorând peste 300 de persoane iar în Bangladesh, unde un accident similar a ucis peste 1100 de lucrătoare, la punctul de lucru Rana Plaza, Dacca – Asta dacă facem o simplă căutare pe google. De asemenea trebuie menționat faptul că în această industrie se acordă unele dintre cele mai mici salarii la nivel global, un muncitor din Bangladesh câștigă între 40$ și 80$ lunar, salariul maxim fiind la jumătatea necesarului pentru a-și susține o familie. Apoi industria este una dintre cele mai poluante, implicând foarte multe substanțe chimce care ajung direct în apă, apele din fabrică ne fiind epurat decât în rare cazuri. Trebuie aminitit că în 2010 H&M a plătit taxe în valoare de 73$ în Bangladesh la un profit de peste 2 mld de $, de asemenea HM a fost implicat într-un scandal în Marea Britanie în 2015 fiindcă își plătea angajații sub minimul pe orar legal. De ce pomenesc de aceste lucruri, fiindcă hainele produse sub licența H&M presupun 7 standarde de înaltă calitate, așa cum se susține în politica marketing: Să-și mulțumească clienții Să răsplătească partenerii responsabili (cei care respectă anumite standarde de calitate si de sigurantă) Să fie etică ( să fie plătească taxele, să respecte legea, transparentă) Atentă cu clima (?) Să reducă, să refoloseasă și să recicleze Să folosească resursele naturale responsabil Să fortifice comunitățile Consumerismul funcționează prin stimularea apetitului nostru de a cumpăra, cât mai ieftin și mult, dar în toate cazurile acest lucru se face prin costul suportat de către muncitorul din Bangladesh, Cambodgia, România, sau din alte locuri, el ne primind un salariu decent, ne având un loc de muncă care să respecte standardele de securitate a muncii și a vieții. Evident aceste lucruri nu le observăm, nu avem cum fiindcă nu ni se spun, vedem doar afișul cu reduceri.

Carmen Petroșel: Comunismul nu e in antiteza cu consumismul sau consumerismul. Comunismul nu inseamna austeritate. Austeritatea a fost doar un efect al Razboiului Rece. Parintii mei, cetateni obisnuiti, au avut un nivel de viata mai ridicat decit al cetatenilor obisnuiti de azi. Prin anii -70 chiar era incurajat. A fost o vreme, probabil pina la tradarea lui Pacepa, cind era incurajat consumul de lux. Existau „Case de comenzi” , predecesoarele on-line-ului de azi, unde se puteau comanda de toate, de la caviar la faina si erau aduse direct la usa. Mama era mare amatoare de astfel de comenzi. La fel si cu serviciile. Mama nu a spalat niciodata lenjerii. Exista Nufarul. Se promova intens turismul. Au existat case de comenzi pina in 89.

Deci, nu atitudinea fata de consum diferentiaza comunismul de capitalism. Doar atitudinea fata de LEGE SI MORALA (in sensul de cinste si echitate, nu fata de moravuri) face diferenta. Omul nu e perfect si nu avem cum sa schimbam felul in care este cineva. Pot fi influentate doar actiunile cuiva. Ori asta o face JUSTITIA. Trecerea de la comunism la capitalism nu ar fi putut fi facuta daca Justitia ar fi aplicat legile in vigoare, daca ar fi fost intoleranta zero fata de coruptie si de orice ilegalitate. Putem spune ca „revolutia ” a aplicata de magistrati si legiuitori, desigur cu ajutorul efectului de vuvuzea creat de mass-media.

Situatia este reversibila daca se renunta la sistemul de subventionare a afacerilor private cu bani publici, asa cum se face in toate domeniile: sanatate, transporturi, invatamint, energie… Si daca justitia ar functiona.

Acum se intra in „a treia generatie”, adica un nou ciclu social, in care nepotii reiau si amplifica lectiile bunicilor.

Gheorghiță Zbăganu. Sunt două lucruri diferite. Consumerismul este ”Ești ceea ce consumi” iar comunismul este un ideal al unei societăți fără clase, deci fără exploatarea omului de către om. Principiul comunist ar fi ”Ești ceea ce creezi”. Nu a existat nicăieri comunism și probabil că  generațiile actuale nu îl vor vedea. Consumerismul creează nevoi artificale pentru cei cu bani și potențează inegalitatea socială. Or, noi suntem pe o nava spațială  cu miliarde de membri, cu resurse limitate și în care va fi din ce în ce mai frustrant ca unii membri să aibă parte de mii de rații iar alții doar de una. În acest sens, poate, viziunea comunistă este anti-consumeristă.

 

Viitoare dezbatere va fi joi 18 mai ora 18.

Tema: Poziția stîngii europene față de NATO.

 

 

Articol scris de Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu

Gheorghiță Zbăganu este doctor în matematică, profesor universitar, membru în Biroul Executiv al Partidului Socialist Român.

Vizualizari: 2671 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *