Nota redacției: materialul de mai jos este extras dintr-un fișier pdf care ne-a parvenit la redacție.

Sursa foto: Q Magazine

Sursa foto: Q Magazine

[…]

Oricât ar părea de incredibil, unele voci susţin că adevăratul motiv pentru care asistentul Secretarului de Stat American, Victoria Nuland a pornit în acest „turneu”, e vizita în România. Mai trebuie spus că Victoria Nuland este diplomat de carieră, însărcinată cu relaţiile dintre SUA şi 50 de state europene şi eurasiatice, dar şi cu NATO, UE şi OSCE. Este fără îndoială unul dintre oamenii cheie ai diplomaţiei americane şi e considerată nr.2 în Departamentul de Stat al Statelor Unite după John Kerry.

Marţi 7 ianuarie Victoria Nuland poposeşte la Haga, pe 8 Ianuarie la Berlin, 9 ianuarie Vilnius. Pe data de 10 ianuarie orele 20:15, emisarul american este primit de către Train Băsescu la Cotroceni în cadrul întânirii oficiale. Deoarece era foarte bine cunoscut motivul vizitei – pe care îl veţi descoperi mai jos – Traian Băsescu a fost extrem de tensionat, acesta primind-o cu o atitudine slugarnică, zâmbind cu gura până la urechi. După obişnuitul schimb de amabilităţi pe care îl preupun uzuanţele diplomatice , în jurul orelor 20:30, preşedintele României şi emisarul american se retrag pentru discuţii în spatele uşilor închise.

Pentru a înţelege foarte bine contextul vizitei Victoriei Nuland la Bucureşti, mai trebuie să aflaţi ceva. Această întâlnire a avut loc numai cu Traian Băsescu şi cu apropiaţii politici ai acestuia, întrucât cealaltă tabără a eşicherului politic, condusă de Victor Ponta, a primit „instrucţiunile” anul trecut în cadrul vizitei lui Victor Ponta, din 21-23 octombrie la Washington. Acesta a avut discutii, la Casa Albă, cu vicepreşedintele Joe Biden, timp de o oră, în care i s-au explicat aproximativ aceleaşi lucruri.

[…]

Revenind la întâlnirea de la Cotroceni, discuţia ar fi început brusc, neformal, cu reproşuri din partea americană pentru… Roşia Montană!

– Cunoaşteţi interesul SUA pentru acest proiect, şi totuşi nu faceţi nimic pentru deblocarea lui, ar fi spus Victoria Nuland. Vă rugăm să acţionaţi în consecinţă şi cât mai urgent, ar mai fi adăugat domnia sa.

[…]

Traian Băsescu, cunoscut în mediile apropiaţilor că tot „ameninţă” că va spune americanilor că dorim şi noi o anume participare, n-ar fi avut totuşi curaj să spună nimic în faţa Victoriei Nuland. Aceasta i-ar fi cerut să nu mai facă declaraţii publice „iresponsabile” cu privire la Roşia Montană, întrucât aceste declaraţii afectează interesele USA.

Traian Băsescu ar fi părut neatent, preocupat de altă problemă. Discuţiile au continuat cu problema unirii politice dintre Moldova şi România. Diplomatul american l-ar fi asigurat pe Băsescu de iminenta realizare a acestei uniri, dar a avut două cereri. Prima, să facă şi România ceva în acest sens, să se implice prin ONG-uri, proiecte guvernamentale, vizite la Chişinău şi în teritoriu, etc., întrucât altminteri cădem în derizoriu, fiind complet dezinteresaţi.

– În afară de decaraţii politice mai faceţi ceva? Ar fi intrebat V.N. Trebuie ca România să se implice activ.

În al doilea rând V.N ar fi spus că unirea celor două ţări se poate face cel mai curând în 2015, în nici un caz anul acesta, motiv pentru care Traian Băsescu s-ar fi schimbat la faţă. El ar fi insistat că unirea e singura sa şansă atât de a rămâne la putere, cât şi de a câştiga un important capital electoral. El a mai adăugat că americanii nu vor găsi în România un partener de dialog mai bun decât domnia sa şi că interesul american e ca el să fie în continuare factor de decizie, din postura de preşedinte sau de prim-ministru.

Victoria Nuland a părut să ia în calcul această opţiune. A mai spus că înţelegerile cu Rusia prevăd o unire formală în decursul mai multor ani şi că partenerul rus nu poate fi bruscat, însă a adăugat că se va interesa. În plus, chestiunea internă a separării de Transnistria e anevoioasă şi conform înţelegerii cu Rusia, aceasta nu renunţă la acel teritoriu, deoarece are interese militare şi strategice f. mari.

Traian Basescu ar mai fi fost întrebat de către emisarul american în ce măsură e capabil să „dirijeze” justiţia în sens american şi în ce măsură acest lucru e stabil pentru următorii ani. T.B. ar fi replicat că DNA-ul e condus magistral de către omul domniei sale – Laura Codruţa Koveşi, dar şi că la vârf, adversarii săi politici înţeleg necesitatea ca d-na Koveşi să-şi continue activitatea. Neîncrezătoare, V.N a cerut o întrevedere cu aceasta, întrevedere care a avut loc a doua zi la sediul ambasadei americane. Doamna V.N a cerut ca şi justiţia în ansamblul său să fie direcţionată către interesele americane.

Emisarul american s-a referit apoi la companiile americane implicate în afacerea gazelor de şist, şi a cerut ca acestea să fie sprijinite în demersul lor, amintind enigmatic că România prin vocea altor factori de decizie (se referea probabil la Ponta) sprijină deja activitatea firmelor americane din domeniu, dar că e nevoie de mai mult. T.B ar fi replicat că începerea acelor proiecte e pe ordinea sa de zi şi că va face totul în acest sens.

T.B. ar fi cerut în acest moment asigurări pentru viaţa şi libertatea domniei sale, dacă în urma alegerilor din acest an ar pierde puterea. T.B ar fi afirmat că orientarea pro-americană a domniei sale i-a adus antipatie publică, dar şi ameninţări cu închisoarea după ce va pierde puterea. V.N l-a asigurat de tot sprijinul domniei sale, dar şi a întregii administraţii americane.

– Dacă – şi vă rog să înţelegeţi corect acest dacă – nu veţi reuşi să rămâneţi, vă asigur că nimeni nu vă va clinti un fir de păr, ar fi confirmat diplomatul american.

În acest moment, T.B s-ar fi relaxat, iar discuţiile au decurs mai degrabă prieteneşte decât formal. T.B ar fi răspuns zâmbitor: „suntem alături de dvs.”, chiar şi la avertismentul unei intervenţii militare americane în zona Orientului Mijlociu. Preşedintele României a fost informat că dacă acest lucru se va hotărî la Washignton, România devine teatrul unor operaţiuni de lansare, cu toate implicaţiile ce derivă de aici.

Partea americană a afirmat că momentan nu se pune problema unei intervenţii militare, dar că orice scenariu e posibil.

Discuţiile au continuat cu o întrebare a Preşedintelui României legată de aderarea la spaţiul Schengen. V.N a zâmbit pentru prima dată pe parcursul întrevederii şi a spus că e foarte bine informată în această privinţă şi că există discuţii avansate cu principalii lideri europeni pentru ca România să fie primită. Numai că, din nou, diplomaţia română nu face nimic în acest sens. Vocea diplomaţilor români trebuie să se audă, pentru ca cineva să rezolve această situaţie „jenantă” ar fi adăugat V.N.

– Vă bucuraţi de tot sprijinul SUA, dar trebuie să faceţi şi dvs. ceva, să nu mai permiteţi tonul discriminatoriu. Principalele state europene sunt destul de înverşunate, dar acest fapt nu-i un impediment. Faceţi ceea ce trebuie, şi noi ne ocupăm de rest, ar mai fi spus V.N.

În această notă critică faţă de nepăsarea specifică nouă, discuţiile s-au încheiat aproximativ la orele 21:30.

Aşadar nici urmă de discuţiile care sunt relatate în presă. De unde îşi iau informaţiile aceşti ziarişti, sau care e proiectul lor de propagandă electorală nu ne interesează. Problema cea mai importantă e că liderii europeni sau americani cu care avem contacte la nivel înalt, ne vorbesc despre interesele lor, iar noi le vorbim despre „protecţie”. Dacă aceste informaţii sunt reale, iar discuţiile au fost cele prezentate, atunci avem toate motivele să ne dam cu capul de pereţi.

Articol scris de Redactia

Vizualizari: 1111 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Socialistul pe Facebook