Sâmbătă, 13 ianuarie 2018, cu ocazia a 450 de ani de la proclamarea așa-numitului Edict de la Turda, episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania au elaborat un document prin care cer parlamentelor României şi Ungariei, precum şi Parlamentului European ca data de 13 ianuarie să fie marcată drept „Ziua Libertăţii Religioase”.

 

Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săseşti şi maghiare, reformate şi unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluţie Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis de către Dieta Transilvaniei în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuinţa spre pacea interconfesională, iar convieţuirea naţiunilor coexistente din Transilvania (?! s.n.) este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială şi spirituală de importanţă fundamentală, şi să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertăţii Religioase. Solicitarea este adresată şi Parlamentului Ungariei şi Parlamentului European”.


https://www.cotidianul.ro/ solicitarea-bisericilor- maghiare-catre-parlamentul- romaniei/

 

În 13 ianuarie 1568, la Turda, Dieta Transilvaniei a proclamat prin lege toleranţa religioasă şi libertatea conştiinţei, se arată în document. „Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit şi existenţa altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, şi-au câştigat existenţa instituţională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată şi unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfinţit şi existenţa credinţei ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (s.n.).”

Această ultimă aserțiune este un neadevăr flagrant, ca să folosesc o formulare eufemistică, și voi demonstra acest fapt mai jos. Deocamdată, trebuie a arătat că, în fapt, adunarea Dietei întrunită la Turda în 1568 pecetluia definitiv statutul de naţiune tolerată a românilor ortodocşi din Transilvania. Astfel, ea stabilea că, alături de cele trei religii de stat «recepte» – catolicismul, luteranismul şi calvinismul – mai este recunoscută a patra, unitarianismul, considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime şi originea divină a lui Iisus Cristos. În ceea ce privește religia ortodoxă, cu toată proclamarea formală a libertăţii de credinţă, ea rămânea pe mai departe doar o religie tolerată, în acest fel menţinându-se pentru populaţia majoritară românească o condiţie cetăţenească inferioară!

Marele istoric care a fost David Prodan pune degetul pe rană în cartea sa „Supplex libellus valachorum”. „Recunoscând religiile recepte, Dieta de la Turda interzicea orice altă inovaţie religioasă (…) cu aceasta se stabileau cele patru religii legale: catolică, calvină, luterană şi unitariană. (…) ele erau religiile celor trei naţiuni etnice, ale ungurilor, secuilor şi saşilor. Rămânea pe dinafară, acum, religia ortodoxă. Sistemul politic se completează, se definitivează, se aşează pe trei naţiuni şi patru religii recepte. (…) Naţiunile şi religiile constituţionale lăsau acum pe dinafară întreg poporul român, şi mai precis, ortodox”.

Hotărârea Dietei de la Turda se datorează în mare parte principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, care, după ce a fost pe rând catolic, luteran şi calvin, s-a convertit la unitarianism sub influenţa lui Giorgio Blandrata, medicul său personal şi promotor al acestui curent radical al reformaţiei. Departe de a fi fost un semn de toleranţă religioasă, recunoaşterea unitarianismului era înlesnită de motive politice, pentru că el se opunea cu tărie habsburgilor catolici care încercau să-şi extindă dominaţia în Transilvania pe când, nobilii unguri, secui şi saşi preferau să-şi păstreze privilegiile chiar rămânând sub suzeranitate turcească!

Revenind la aserțiunea din documentul semnat de episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania cu privire la faptul că „ (..) în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfinţit şi existenţa credinţei ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (?!)” este suficient să citez din câteva documente ale vremii.

Primul, votat cu un secol mai târziu, în 1669, tot de Dieta Transilvaniei, cuprindea legile „Aprobatae et compilatae”. Acestea prevedeau în continuare că „Românii sunt toleraţi numai, şi aceasta numai provizoriu (pro tempore), în această ţară, atâta timp cât va place principelui domnitor şi nobililor” (Usque bene placitum principum et regnicolarum).

În ceea ce privește faptul că, în urma Edictului Dietei de la Turda, Transilvania ar fi devenit tărâmul libertăţii religioase şi al toleranţei interconfesionale există un al doilea document: un decret privind oraşul Târgu-Mureş, emisă cu două secole (!) mai târziu – „Leges sen decreta opidi Szekely Vásárhely”. El arată că „În anul 1759, ziua 15 a lunii decembrie, fiind adunare festivă, atât a marelui consiliu cât şi a comunităţii celor o sută de bărbaţi, s-a hotărât că (…) orice om de neam valah (deci nu numai de religie ortodoxă! s.n.) nu poate, cu nici un preţ, cumpăra proprietate în oraş, ba nu poate căpăta nici pământ din hotarul oraşului, fie acesta de fânaţ sau arător; nimeni din cetăţenii oraşului să nu-i ajute să prospere, ori să-i primească la lucru şi cu atât mai vârtos să nu le dea loc să se aşeze în oraş (…) ci să-i denunţe primarului. Cei care vor contraveni acestui ordin, vor fi aspru pedepsiţi.”

Peste încă aproape un secol, la 29 mai 1848 o altă Dietă, cea de la Cluj, va declara că în Transilvania există o singură naţiune, cea maghiară, şi proclamă unirea acesteia cu Ungaria. Anexarea la Ungaria, fără să ţină cont de dorinţele şi protestele celorlalte două naţiuni, românii şi saşii, a unui teritoriu care nu-i aparținuse niciodată, a constituit germenele unui război civil nimicitor. În cursul său, conform istoricului Gelu Neamţu, „ca expresie a intoleranţei religioase au fost arse complet 41 de biserici ortodoxe şi 30 de biserici greco-catolice, iar 12 biserici greco-catolice arse parţial, numai pentru că erau românești.” 319 biserici ortodoxe și 396 biserici greco-catolice au fost jefuite în întregime.  (“Religia română” în Transilvania 1848-1849, Ed. Argonaut, 2010, p. 27.)

Nu va trebui să se împlinească veacul, când în anul 1940, în partea de Transilvanie „retrocedată” Ungariei prin Dictatul de la Viena în județele Covasna, Harghita, Mureș și Bihor vor fi distruse prin dărâmare, dinamitare și incendiere bisericile ortodoxe din Vârghiș, Biborțeni, Racoșul de Sus, Herculian, Doboșeni, Comolău, Căpeni, Ocland, Crăciunel, Merești, Borsec, Sălard și bisericile greco-catolice din Boroșneul Mare, Filia, Ilieni, Aldea, Mărtiniș, Pănet și Ditrău. Alte 32 de biserici ortodoxe și greco-catolice din județele Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj, Cluj, Bihor și Satu Mare au fost devastate și jefuite.

Cam atât deocamdată despre viziunea episcopilor bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania, acea Transilvanie care ar fi devenit prin Edictul din 1568 al Dietei de la Turda „tărâmul libertăţii religioase şi al păcii interconfesionale” și despre „convieţuirea naţiunilor coexistente din Transilvania (care) este o realitate istorică importantă.”

Nu încape îndoială că dacă ziua de 13 ianuarie – data în care Dieta de la Turda a decis ca ortodoxia și cu ea întregul poporul român din Transilvania să aibă statut de tolerați -, va deveni prin votul Parlamentului României „Ziua Libertăţii Religioase”, faptul va reprezenta un nou pas spre Europa. Spre Europa Evului mediu…

Iar dacă Parlamentul nu va aproba propunerea episcopilor bisericilor istorice maghiare din Transilvania, va fi foarte clar că România nu respectă drepturile religioase, îndeosebi pe cele ale minorităților și, în general, valorile europene.

 

14 ianuarie 2018

Materialul a apărut în Cuvântul Liber. Deocamdată. Va fi preluat și de saituri și bloguri, sunt sigur. Il voi trimite cât mai multor parlamentari și europarlamentari. Poate mă ajutați.

 Mulțumesc! Dorin SUCIU

 

NOTA REDACȚIEI:

Dl Dorin SUCIU este un reputat ziarist român din Tg. Mures. Cunoaste foarte bine evoluțiile relațiilor româno-ungare pe toate planurile. În curând va finaliza și un material referitor la ADEVARUL despre evenimentele de la Tg Mures din 1991 !

Articol scris de Dorin SUCIU

Vizualizari: 143 ,

Comentariile sunt suspendate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *